Decizia nr. 291/2022 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 este în vigoare de la 21 octombrie 2022.
Excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei hotărâri a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici adoptate în temeiul dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 36/1995, care reglementează soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât îngrădesc accesul liber la justiţie şi afectează dreptul la un proces echitabil prin prisma faptului că instituie numai calea de atac a recursului împotriva unui act adoptat de o autoritate publică într-o procedură administrativă.
Astfel, în lipsa unei reglementări speciale, regulilor de soluţionare a recursului menţionat de prevederile art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995 le sunt aplicabile normele de drept comun cuprinse în art. 483-502 din Codul de procedură civilă, care conturează calea de atac a recursului ca fiind una extraordinară şi care nu poate viza decât motive de nelegalitate, nu şi de netemeinicie, iar stabilirea stării de fapt este atributul exclusiv al judecăţii de fond şi de apel.
Prin urmare, instanţa de recurs poate să analizeze cauza numai prin prisma motivelor de recurs şi nu poate analiza modul de stabilire a stării de fapt de către un organ administrativ. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanţă poate cunoaşte anumite limitări, însă lipsirea instanţei de posibilitatea de a analiza faptele unei decizii administrative este o restrângere disproporţionată faţă de scopul urmărit.
De asemenea, în ceea ce priveşte legitimitatea procedurilor administrative şi administrativ-jurisdicţionale, prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că este de competenţa legiuitorului să instituie asemenea proceduri, însă hotărârile organelor jurisdicţional-administrative trebuie supuse controlului judecătoresc al instanţelor de contencios administrativ sau altor instanţe competente. Totodată, se consideră că este încălcat şi dreptul la un proces echitabil prin prisma independenţei funcţionale a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România care soluţionează contestaţia împotriva Consiliului de disciplină, întrucât în Legea nr. 36/1995 nu sunt prevăzute garanţii în acest sens.
În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale cu privire la accesul liber la justiţie, cu limitările permise, precum şi cu privire la legitimitatea jurisdicţiilor administrative şi condiţiile în care acestea funcţionează.
Potrivit deciziei, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt constituţionale doar în măsura în care se interpretează în sensul că “recursul” prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România prin care se soluţionează contestaţia pronunţată în materie disciplinară.
