Cazuri speciale de executare silită

 

Reglementările au fost date în scopul facilitării recuperării tuturor creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală, provenite din săvarşirea de infracţiuni care privesc:

• sumele reprezentând repararea prejudiciului material;
• amenzi;
• cheltuieli judiciare;
• sume confiscate.

Prin cazuri speciale de executare se înţelege cazurile date în competenţa organului de executare prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. prin care se stabileşte structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită.

Ca să înţelegem mai bine,trebuie să pornim de la regula generală de procedură fiscală potrivit căreia actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat. În situaţia contribuabilului/plătitorului fără domiciliu fiscal în România, care şi-a desemnat împuternicit, precum şi în situaţia numirii unui curator fiscal, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.

Prin excepţie de la această regulă generală, în cazul debitorului care datorează sume de natura celor avute în vedere în completările pe această temă, debitor care este arestat preventiv sau deţinut în penitenciar, comunicarea actelor de executare silită se realizează la sediul locului de deţinere.

 

Prin derogare de la legea insolvenţei, executarea silită a creanţelor de care ne ocupăm, datorate de debitorii declaraţi insolvenţi se realizează potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală.

Prin excepţie de la regula generală, în cazul debitorului care datorează sume de natura celor avute în vedere de noile reglementări şi pentru care s-a dispus atragerea răspunderii potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa, coordonarea executării silite revine organului de executare silită cazuri speciale în a cărui rază teritorială îşi are sau şi-a avut domiciliul fiscal debitorul insolvent.

Prin regula generală despre care vorbeam, coordonarea executării silite în cazul în care s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa, revine organului de executare silită competent în a cărui rază teritorială îşi are/şi-a avut domiciliul fiscal debitorul insolvent.

 

Pentru creanţele în discuţie stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, se aplică măsurile de executare silită fără a se emite alt titlu executoriu de către organul de executare.

Astfel, avem şi aici o derogare de la regula generală care prevede că executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare silită competent.

 

Prin excepţie de la dispoziţiile generale care prevădcă executarea silită începe prin comunicare somaţiei, în cazul de care ne ocupăm măsurile de executare silită se aplică fără comunicarea somaţiei. S-a urmărit, aşa cum se arată în Expunerea de motive la proiectul de ordonanţă, să se evite posibilitatea ca în această perioadă sumele de bani/bunurile să fie ascunse sau risipite.

Ai nevoie de Codul de Procedură Fiscală? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI!