În cele ce urmează, găsiţi unele precizări legate de cartea funciară în cazul locuinţelor de tip condominiu.

Mai întâi, câteva precizări din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul oficial nr. 490/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

În sensul legii, o clădire-bloc de locuinţe-condominiu este  proprietatea imobiliară formată din proprietăţi individuale, definite ca apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţe, şi proprietatea comună indiviză. Poate fi definit drept condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună.


Sursa foto: Lege5.ro

Cu excepţia unor situaţii pentru care există alte prevederi exprese în lege sau în acordul de asociere, dreptul de proprietate asupra unei proprietăţi individuale dintr-un condominiu trebuie considerat în acelaşi mod ca şi dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile.

Într-un condominiu, proprietate comună este constituită din toate părţile din respectiva clădire sau bloc de locuinţe care nu sunt apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Revenind la chestiunile legate de cartea funciară, potrivit art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, dacă un imobil cu construcţie de tip condominiu, din care unele părţi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciară colectivă pentru întreaga construcţie, şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care poate fi reprezentată din apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă; prin asimilare, poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună.


Sursa foto: Lege5.ro

Dreptul de proprietate comună forţată şi perpetuă pe părţile comune ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părţi determinate din acesta.

Imobilul, respectiv partea din imobil rezultat/ă din înstrăinare se va înscrie în cartea funciară urmând procedura cadastral-juridică pe care am citat-o din lege.

În aceeaşi ordine de idei, să amintim două tipuri de operaţiuni care se fac în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic:

• apartamentarea – operaţiunea de împărţire a unei construcţii - condominiu în mai multe unităţi individuale;

•  subapartamentarea – operaţiunea de împărţire a unei unităţi individuale în mai multe unităţi individuale noi.

În temeiul aceleiaşi legi nr. 7/1996, în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, instituţiile publice şi notarii publici au acces direct, permanent, personal sau prin reprezentant ori on-line la cărţile funciare în format electronic, în vederea obţinerii pe cale electronică a extraselor de carte funciară şi transmiterii actelor instrumentate în vederea înscrierii acestora în cartea funciară. Agenţia Naţională a avut termen până la 31 decembrie 2012 pentru punerea în aplicare a acestor dispoziţii.

În 28 decembrie anul trecut a intrat în vigoare Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 894/2012.

Tot ca reglementări privind schimbul de informaţii şi accesul la documente menţionăm Protocolul de colaborare încheiat între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Protocolul, cu nr. 429.312/1.404/2010 a suferit modificări succesive dintre care le amintim pe cele operate în 2013, respectiv prin Actul adiţional nr. 155/488/2013, publicat în M.Of. nr. 48/2013.