În urmă cu puţin timp, comisiile juridice au avizat favorabil, în unanimitate, iniţiativa Preşedintelui României de a organiza un referendum privind continuarea luptei anticorupţie. Potrivit informaţiilor date de Mediafax, comisiile au venit cu recomandarea ca întrebarea care va fi pusă să respecte Constituţia, deciziile CCR şi recomandarile Comisiei de la Veneţia. Care sunt însă paşii legali pentru organizarea acestuia? Legislaţia naţională stabileşte măsurile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea unui referendum prin Legea nr. 3/2000, măsuri pe care le vom prezenta succint în continuare.
Administraţia Prezidenţială a anunţat pe 24 ianuarie 2017 că şeful statului a declanşat procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.
În acest sens, Președintele României a transmis o scrisoare președinților celor două Camere solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menționată, fiind informat, totodată, şi Prim-ministrul.
Atenţie! Potrivit articolului 74 din Constituţie, nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.Prin formularea problemei de interes naţional sub această formă („continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”), aşa cum reiese din comunicatul Adminstraţiei Prezidenţiale, se evită o posibilă încălcare a prevederilor constituţionale.
În ce situaţii se poate organiza un referendum?
În primul rând trebuie precizat că, potrivit art. 90 din Constituţia României, Preşedintele, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
De altfel, ca o definiţie, refendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
- revizuirea Constituţiei;
- demiterea Preşedintelui României;
- probleme de interes naţional.
Valabilitate şi validitate
Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Cine şi unde votează?
Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
În cazul în care, în ziua referendumului naţional, vă aflaţi într-o altă localitate decât cea în care sunteţi înscris în lista electorală puteţi să vă exercitaţi dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în această situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află cel în cauză, pentru a se efectua votarea.
Cum se votează?
Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin «DA» sau «NU» asupra problemei supuse referendumului.
Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.
După ce a votat participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.
Referendumul cu privire la probleme de interes naţional
Potrivit Legii nr. 3/2000, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de mai sus, Preşedintele emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Ai nevoie de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!
