Care sunt infracţiunile electorale şi cum se pedepsesc acestea?

Spre deosebire de legislaţia anterioară referitoare la infracţiunile electorale, legislaţie care nu era reunită într-un singur act normativ, ci, dimpotrivă, era răspândită în mai multe legi speciale (Legea nr. 67/2004, Legea nr. 33/2007, Legea nr. 3/2000, Legea nr. 35/2008 şi Legea nr. 370/2004), actualmente, începând din 1 februarie 2014, infracţiunile electorale sunt cuprinse doar în noul Cod Penal (NCP), în Titlul IX, art. 385-art. 392.

Aşa cum s-a arătat şi în expunerea de motive a NCP, s-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al NCP având în vedere mai multe motive:

– pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte, dar şi pentru a elimina paralelismele existente în reglementare în legislaţia anterioară;

– pentru a elimina necorelările sau diferenţele în reglementare din diferitele legi speciale,  necorelări sau diferenţe care nu îşi găseau raţiunea.

De asemenea, s-a apreciat că textele NCP aduc şi o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora.

În acelaşi timp, în scopul unei mai corecte individualizări legale, au fost restructurate unele dintre incriminările existente în vechea legislaţie.

Aşadar, potrivit NCP, infracţiunile electorale sunt următoarele:

– împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385);

– coruperea alegătorilor (art. 386);

– frauda la vot (art. 387);

– frauda la votul electronic (art. 388);

– violarea confidenţialităţii votului (art. 389);

– nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390);

– falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391);

– fapte săvârşite în legătură cu un referendum (art. 392).

În continuare vom prezenta în concret textele de lege care incriminează infracţiunile electorale, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul săvârşirii acestora.   

Potrivit art. 385 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.

De asemenea, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (art. 385 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  385 din NCP se pedepseşte.

În conformitate cu prevederile art. 386 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de corupere a alegătorilor oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Reţinem că nu intră în categoria bunurilor prevăzute în art. 386 alin. 1 din NCP bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Potrivit art. 387 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la vot fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Infracţiunea prevăzută de art. 387 alin. 1 din NCP se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals (art. 387 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  387 din NCP se pedepseşte.

Conform art. 388 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la votul electronic tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  388 din NCP se pedepseşte.

Constituie infracţiunea de violare a confidenţialităţii votului violarea prin orice mijloace a secretului votului (art. 389 alin. 1 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu amendă.

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  389 din NCP se pedepseşte.

Potrivit art. 390 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De asemenea, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege (art. 390 alin. 2 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 390 din NCP se pedepseşte.

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă (art. 391 alin. 2 din NCP).

Constituie, de asemenea, infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii (art. 391 alin. 3 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor (art. 391 alin. 4 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  391 din NCP se pedepseşte.

Referitor la faptele săvârşite în legătură cu un referendum retinem că dispoziţiile art. 385-391 din NCP se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui referendum, potrivit art. 392 din NCP.

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 – soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.