Care sunt infracţiunile contra familiei şi cum sunt ele pedepsite?

Noul cod penal (denumit în continuare NCP), ce a intrat in vigoare de la data de 01 februarie 2014, a adus o serie de modificări şi noutăţi faţă de legislaţia anterioară (vechiul Cod  penal din 1968), printre aceste noutăţi numărându-se şi unele în materia  infracţiunilor contra familiei.

“Infracţiunile contra familiei” sunt cuprinse în NCP-Partea Specială în Titlul VIII, Cap. II, art. 376-380; aceste infracţiuni sunt următoarele:

• bigamia;
• incestul;
• abandonul de familie;
• nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;
• împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu.

Observăm în capitolul consacrat infracţiunilor contra familiei, includerea, în plus faţă de incriminările precedente existente în vechiul Cod penal, a infracţiunii de incest, precum şi a unei noi incriminari – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta a reprezentat o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică.

În articolul de faţă ne-am propus să prezentăm doar o parte din infracţiunile contra familiei, şi anume vom prezenta câteva aspecte legate de infracţiunile de abandon de familie, nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului şi împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu.

Abandonul de familie

Potrivit art. 378 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de abandon de familie, săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;

c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească; infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează neexecutarea, cu rea-credinţă, de către cel condamnat a prestaţiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptăţite la întreţinere din partea victimei infracţiunii (art. 378 alin. 2 din NCP).

Aşadar, comite infracţiunea de abandon de familie cel care nu plăteşte pensia de întreţinere timp de trei luni, nu două ca în vechiul Cod penal.

Observăm, de asemenea, şi un regim sancţionator uşor mai blând faţă de vechea reglementare, având în vedere că pedepsele sunt foarte puţin miscorate. Constatăm şi că în noua reglementare legiuitorul nu a mai prevăzut faptul că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Reţinem şi că obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care adoptă şi cel adoptat, bunici şi nepoţi, fraţi şi surori şi alte persoane prevăzute de lege (foştii soţi a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorţ sau desfiinţată, soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ etc).

Potrivit legiuitorului, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

De reţinut ca fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.

Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.

Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului

Potrivit art. 379 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.

Aşadar, observăm că articolul 307 din vechiul Cod Penal a fost preluat întocmai şi în NCP – pedeapsa a rămas aceeaşi de o lună la trei luni inchisoare sau amenda penală. Constatăm şi că în noua reglementare legiuitorul nu a mai prevăzut faptul că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Şi în cazul acestei infracţiuni, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu

Potrivit art. 380 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de infracţiunea de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu fapta părintelui sau persoanei căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Aşadar, articolul 380 din NCP reglementează infracţiunea de impiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu. Observăm că textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

De reţinut că fapta nu se pedepseşte, dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.

Şi în cazul acestei infracţiuni, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.