Referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu necesită pentru validare prezenţa la urne a 9.154.307 de alegători, în timp ce, la scrutinul similar din 2007, prezenţa a fost de 8.135.272 de persoane, însă de data aceasta programul de vot a fost prelungit cu patru ore, informează Mediafax.
De această dată, vor fi peste 1000 de secţii de votare în plus faţă de 2007, cu un cost suplimentar pentru organizare de 35 de milioane de lei.
Peste 1068 de secţii de votare în plus şi program prelungit de 4 ore
Numărul de alegătorilor înscrişi în listele electorale la referendumul din 2007 s-a ridicat la 18.301.309 de persoane, intervalul orar pentru votare fiind de la 08.00 la 20.00, spre deosebire de referendumul din 29 iulie, când urnele se vor deschide la ora 07.00 şi se vor închide la ora 23.00.
În 2007, numărul secţiilor de votare s-a ridicat la 17.480, dintre care 1.220 de secţii în Bucureşti, iar 186 de secţii de votare în diaspora.
La referendumul de duminică sunt anunţate 18.548 de secţii de votare, dintre care 1235 în Capitală şi 306 în străinătate.
Acelaşi tip de buletin de vot, în format A5, a fost stabilit atât la referendumul din 2007, cât şi la cel din 2012. De asemenea, în cazul proceselor verbale care centralizează rezultatul votului, acestea sunt similare cu cele din momentul referendumului de demitere a preşedintelui din 2007.
Fără declaraţii pe propria răspundere la vot
Atât la referendumul din 29 iulie, cât şi la scrutinul din 2007, este posibil votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe pe lista electorală permanentă, în cazul în care alegătorul se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Totuşi, în 2007 Guvernul a introdus obligativitatea completării unei declaraţii pe propria răspundere, în care alegătorul să menţioneze că nu a mai votat în altă secţie de votare, în timp ce la referendumul din 2012 acest lucru nu a fost solicitat de către Guvern.
Cu toate acestea, după scrutinul din 19 mai 2007, Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat într-un raport de activitate faptul că procedeul de depistare a votului multiplu a fost aproape imposibil. AEP a depistat la acel moment doar 3 persoane care au votat de mai multe ori.
Principalele motive au fost legate de faptul că „în declaraţiile alegătorilor, în loc de Codul Numeric Personal au fost completate seria şi numărul actului de identitate, nume şi prenume, cifre care nu reprezentau codul numeric personal (12,14,15 cifre în loc de 13 cifre câte sunt cuprinse în structura codului numeric personal) sau nu s-a completat nimic”.
De asemenea, AEP semnalase că în multe cazuri nu fuseseră completate nici declaraţiile pe propria răspundere, iar „unele liste electorale suplimentare sunt scrise indescifrabil”, ori „s-au trecut informaţiile de pe acelaşi act de identitate (serie şi număr) la mai multe persoane înscrise într-o listă electorală suplimentară”.
În ceea ce priveşte durata campaniei electorale pentru cele două referendumuri, acesta este similară. Practic, în 2007 durata alocată bătăliei electorale a fost de trei săptămâni şi trei zile, respectiv din 24 aprilie, până în 18 mai. Pentru referendumul din 29 iulie campania electorală a este de exact trei săptămâni, începând pe 7 iulie, şi finalizându-se pe 28 iulie.
Organizarea referendumului, cu peste 35 de milioane de lei mai scumpă
Bugetul alocat de Guvern pentru organizarea referendumului din 29 iulie se ridică la 95,6 de milioane de lei, spre deosebire de costurile pentru organizarea scrutinului 2007, care au ajuns la 60 de milioane lei.
Referendumul din 2007, cu prezenţă sub 50% la urne
În cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui din 2007 s-au prezentat la urne 8.135.272 de oameni, fiind înregistrată o prezenţă de 44,45%. Au fost înregistrate 2.013.099 (24,75%) de voturi pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 6.059.315 (74,48%) împotriva demiterii sale.
În diasporă au fost exprimate 75.027 de voturi, 70.044 fiind împotriva demiterii, 4.741 pentru demitere şi 242 de voturi nule. În total, la referendumul din 2007, 62.858 de voturi au fost declarate nule.
Dacă scrutinul din urmă cu cinci ani a fost validat de Curtea Constituţională, chiar şi cu o prezenţă la vot de sub 50%, de această dată, în urma modificării Legii referendumului, trebuie să se prezinte la urne peste 50% dintre cetăţenii cu drept de vot înregistraţi în listele electorale.
Mai precis, din totalul de 18.308.612 de alegători înscrişi în listele electorale, potrivit Ministerului de Interne, vor trebui să se prezinte la urne 9.154.307 de persoane pentru validarea scrutinului.
O altă deosebire este aceea că prezenţa la referendumul de duminică ar putea fi influenţată de apelul PDL şi al preşedintelui suspendat Traian Băsescu la boicotarea scrutinului.
În cazul în care la urne se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, scrutinul este declarat invalid de către Curtea Constituţională, iar, potrivit Hotărârii Parlamentului din 6 iulie privind convocarea referendumului, Legislativul „va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”.
Citeşte aici Legea prin care a fost aprobată OUG pentru modificarea Legii referendumului!
Surse: Mediafax, Monitorul Oficial
Daca cele 95 000 000 lei ar fi fost utilizati pentru promovarea copiilor supradotati poate ca societatea romaneasca nu ar mai avea o problema de identitate morala si de demnitate nationala asa cum se intalneste astazi. Copiii cei mai buni pribegesc prin incerta Europa in cautarea unui loc stabil de existenta, iar cei care nu au nimic cu ideea de roman se lupta pentru suprematie materiala in Romania lor.