Prin punctul 34 din OUG nr. 125/2011, începând cu 01.01.2012, firmele care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiară (IFRS), pentru determinarea valorii fiscale vor aplica următoarele reguli:
1. pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ si reevaluarile efectuate potrivit reglementarilor contabile. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale imobilizarilor necorporale care determina o descrestere a valorii acestora sub valoarea ramasa neamortizata stabilita in baza valorii de inregistrare in patrimoniu, valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza valorii de înregistrare în patrimoniu;
Conform Codului civil, patrimoniul cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care aparţin unei persoane. Patrimoniul persoanei poate cuprinde mai multe mase patrimoniale, stabilite în condiţiile legii.
Exemple:
a) masa patrimonială de afectaţiune – este acea diviziune a patrimoniului care cuprinde bunurile afectate exercitării unei profesii autorizate;
b) masa patrimonială fiduciară – este acea diviziune a patrimoniului care cuprinde drepturile reale, de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale transferate de către consti tuitor (cel care le transferă) către unu sau mai mulţi fiduciari (cel/cei care le primesc), care le exercită într-un scop determinat;
c) alte mase patrimoniale determinate potrivit legii.
2. în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea fiscală a activelor şi pasivelor, cu excepţia mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;
3. în cazul în care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;
4. pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz.
În valoarea fiscală se includ şi evaluarile efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată, stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare.
Baza legală:
– Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
– O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
– H.G. nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
– O.G. nr. 2/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 71 din 30/01/2012.
