22 Iulie, 2019

Când se dispun măsuri asigurătorii în procesul penal trebuie indicate bunurile?

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), in data de 16.10.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat mai multe decizii privind examinarea unor recursuri  în interesul legii, dar în prezentul articol ne vom opri asupra unei sigure decizii pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
 
Recursul respectiv în interesul legii s-a impus a fi formulat având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se existenţa mai multor orientări jurisprudenţiale divergente.
 
Astfel, prin Decizia ÎCCJ nr. 19/16.10.2017 în dosarul nr. 1902/1/2017, ÎCCJ– Completul competent să judece recursul în interesul legiia admis recursul în interesul legii formulat de Curtea de Apel Braşov şi,  în consecinţă a stabilit că:
 
„Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie”.
 
Decizia s-a pronunţat numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese (art. 474 alin. (2) din Codul de procedură penală).
 
Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia ÎCCJ nr. 19/16.10.2017  va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: OnlineMobileDesktop şi Cloud

Potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
Ce trebuie să cunoaștem despre măsurile asigurătorii în procesul penal?
Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

În concret, măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Legiuitorul arată că, în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, măsurile asigurătorii luate în condițiile mai sus arătate sunt obligatorii.

Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

În ceea ce privesc măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse acestea se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Referitor la măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora, potrivit art. 249 alin. 5 din Cod procedură penală.

Reținem și faptul că nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege.

Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestațieîn termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, cu mențiunea că respectiva contestație nu este suspensivă de executare.
 
Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintite?
Dacă într-o cauză penală a fost luată o  măsură asigurătorie de către procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, aceștia nu sunt obligați în ordonanță sau, după caz, în încheiere, să  indice sau să dovedească ori să  individualizeze bunurile asupra cărora s-a înfiinţat respectiva măsură asigurătorie.

Ai nevoie de Codul de Procedură Penală? Îl poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu