Având în vedere prezența Coronavirus la nivel global, dar și în România, dar și multitudinea de măsuri luate de autoritățile noastre din ultima perioadă pentru prevenirea răspândirii virusului respectiv, tot mai mulți angajatori -având în vedere și asentimentul salariaților lor – au luat decizia ca lucrul salariaților să se desfășoare de acasă, în acest sens apelând fie la munca la domiciliu, fie la telemunca.
Având în vedere cele mai sus arătate, în prezentul articol ne-am gândit că ar fi de interes pentru cititorii noștri să prezentăm aspectele legislative de interes referitor atât la munca la domiciliu, dar și la telemuncă, prezentul articol fiind împărțit în două părți, una aferentă muncii la domiciliu, cealaltă parte fiind aferentă telemuncii. Citeşte partea II aici.
Ce trebuie să cunoaștem referitor la munca la domiciliu?
În primul rând, menționăm faptul că sediul materiei în ceea ce privește munca la domiciliu se regăsește în Codul muncii, art. 108-art. 110.
Potrivit legiuitorului, sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.
Astfel, în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru.
Pe de altă parte, angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă (într-un anumit interval orar anume indicat).
Ce conține contractul individual de muncă al unui salariat care prestează munca la domiciliu?
În ceea ce privește contractul individual de muncă la domiciliu reținem că acesta se încheie numai în formă scrisă și conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Codul muncii[1], următoarele:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.
Care sunt drepturile salariatului care desfășoară munca la domiciliu?
Subliniem că salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute prin lege și prin contractele colective de muncă aplicabile salariaților al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.
De asemenea, reținem și faptul că, prin contractele colective de muncă și/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili și alte condiții specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislația în vigoare.
[1] Art. 17 alin. (3) din Codul muncii:Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puțin următoarele elemente:
a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
n) durata perioadei de probă.
