10 Decembrie, 2018

Când este angajatorul obligat la plata sporului pentru mobilitate și confidențialitate?

Prin acțiunea formulată de petentul N.I. împotriva intimaților Consiliul Local Motru, Primăria Motru, Primarul orașului Motru s-a solicitat obligarea intimaților la plata către petent a sumelor reprezentând  spor pentru mobilitate și confidențialitate datorate în ultimii 3 ani.

În motivare, petentul a arătat că potrivit fișei postului, a Legii nr. 53/2003 (Codul muncii) și a contractului de muncă este răspunzator pentru nerespectarea confidențialității informațiilor  care nu au caracter public.

Deși, chiar dacă nu există expres o clauză de confidențialitate în contractul individual de muncă, există obligații pe care angajatorul i le impune în acest sens.

În cazul sporului de mobilitate este aceeași situație. Prin fișa postului este obligat să meargă pe teren, deoarece ca șofer nu își desfășoară activitatea într-un loc stabil, ci este obligat să se deplaseze, atât în județ cât și în țară.

Petentul a mai arătat că toți colegii săi au câștigat aceste drepturi în instanță, fiind singurul care nu a obținut sporurile solicitate.

În dovedirea acțiunii, petentul  a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. 

Ce apărări concrete au formulat  intimatii în cauză?

Intimații au formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosarul cauzei prin care aceștia au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat și cum a argumentat hotărârea respectivă?

Prin sentința nr. 2157/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj s-a respins acțiunea formulată de petentul N.I., împotriva intimaților Consiliul Local Motru, Primăria Motru, Primarul orașului Motru.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de judecată a avut în vedere următoarele considerente:

Petentul  este angajat în cadrul Primăriei Motru ca șofer la Direcția Economică.

Conform prevederilor art. 25 și 26 din Codul Muncii prin clauza de mobilitate, părțile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă.

În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură.

Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le execută, în temeiul art. 25 și 26 din Codul Muncii, salariatul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.

Potrivit art.155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.

Salariul, astfel cum este definit în art.155 din Codul muncii, este negociat între părți cu ocazia încheierii contractului individual de muncă.

Aceste două sporuri de confidențialitate și mobilitate nu au caracter obligatoriu pentru angajator, ci pot fi negociate cu ocazia încheierii contractului de muncă.

Ca urmare, nu există o obligație legală sau convențională a angajatorului de acordare a celor două sporuri, care să fie adusă la îndeplinire prin intermediul unei hotărâri judecătorești. 

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către vreo parte şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară? Cum a argumentat instanța superioară hotărârea respectivă?

Da, sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu recurs de către petent, iar  curtea de apel a respins ca nefondat recursul promovat de acesta, menținând hotărârea instanței de fond ca temeinică şi legală.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa superioară a avut în vedere următoarele considerente:

Recurentul petent este angajat în cadrul Primariei municipiului Motru având funcția de muncitor III – șofer.

Avându-se în vedere că recurentul este șofer în cadrul Primăriei, specificul muncii acestuia implică deplasări permanente ale salariatului, mențiunea în acest sens din fișa postului nu constituie clauză de mobilitate.

În ceea ce privește sporul de mobilitate și confidențialitate, se reține că în temeiul art. 25 și 26 din Codul muncii, reclamantul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauză de mobilitate și clauză de confidențialitate.

Reiese deci, în mod evident, că eventualele prestații pentru asemenea clauze nu se cuvin automat prin simplul fapt că o persoană exercită o anumită funcție, ci ele trebuie stabilite prin negocierea părților și înscrise în contractul individual de muncă sau în CCM la nivel de unitate. Fără înscrierea lor în aceste două acte și fără să existe un act normativ care să impună obligația acordării acestor drepturi fără a fi înscrise în contractele respective acordarea acestora nu are nici un temei legal.

Se reține că reclamanții nu au prevăzute în contractele individuale de muncă sau în fișa postului astfel de clauze. Din acest punct de vedere susținerea recurentului în sensul că i se cuvin deoarece și ceilalți colegi beneficiază de ele este nefondată.

În fișa postului se menționează la rubrica “responsabilități” că recurentul răspunde de păstrarea secretului de serviciu, ceea ce reprezintă obligația legală de confidențialitate prevăzută de art.39 alin.2 lit. f din Codul muncii, obligație ce incumbă oricărui salariat în derularea raportului de muncă și care nu trebuie confundată cu clauza de confidențialitate prevăzută de art.26 din Codul muncii.

Astfel, în temeiul obligației legale de confidențialitate, salariatul este ținut de respectarea secretului de serviciu, în vreme ce clauza de confidențialitate vizează o sferă mai largă de informații. Prin clauza de confidențialitate se stabilesc informațiile suplimentare în legătură cu care salariatul trebuie să se abțină de la divulgare, în plus față de cele care fac deja obiectul obligației legale de confidențialitate.

Extras din Decizia civilă nr. 3523/31.05.2010, Curtea de Apel Craiova,www.portal.just.ro

Ai nevoie de Codul Muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu