Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, marți, tacit, de Camera Deputaților și va fi dezbătut acum pentru votul final în Senat, camera decizională.

Proiectul a avut numai avize negative, nici Guvernul nu a susținut inițiativa, unul dintre argumente fiind acela că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil ”. Termenul până la care trebuia dezbătut și votat proiectul era de 25 martie, astfel că în ședința din data de 28 aprilie, deputații au constatat adoptarea tacită.

Conform proiectului, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc, iar limbile maghiară și română vor fi folosite de toate instituțiile publice din Ținut.

Art. 2 – Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

  • Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional.
  • Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional.
  • Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii.
  • În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop.

Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.

Autonomia regională va fi exercitată printr-un Consiliu de Administrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Consiliul va stabili și simbolurile Ţinutului Secuiesc.

Art. 11

(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc.

(3) Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc.

(4) În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare.

De asemenea, Consiliul poate înființa propriile organe pentru asigurarea ordinii publice și poate cere Guvernului să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe.

Proiectul prevede că Ținutul Secuiesc va fi condus de un președinte și de autorități ale Scaunelor. De asemenea, vor exista un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar. Președintele este ales prin vot, odată la 4 ani, cu cel mult două mandate, și deține imunitate conform reglementărilor privind demnitarii. Ce atribuții va avea președintele Ținutului:

  • Poate propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii
  • Poate cere CCR un control prealabil la proiecte de decizii şi actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare
  • Poate iniția referendum privind problemele fundamentale ale regiunii

Conform proiectului adoptat, limba oficială a Ținutul Secuiesc este limba maghiară. „Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, mai prevede inițiativa adoptată de Cameră. Totodată, persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor. În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale. În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:

  1. în domeniul cultural;
    b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate;
    c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării;
    d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice;
    e) în toate domeniile de informare în masă.

Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti, la cele 3 tribunale menționate în proiect.

Guvernul României numește un prefect în regiune, care veghează asupra respectării legalităţii și are competența de mediere în cazul unor divergențe.  Legile adoptate de Parlamentul României pot fi, însă, rediscutate de Consiliul de Administrare al Ținutului.

Art. 124 – (3) Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României   

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here