Pe 24 aprilie 2025, Camera de Apel a Curții Penale Internaționale (CPI) a anulat "Decizia Camerei Preliminare I privind respingerea contestației Israelului asupra competenței Curții în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Statutul de la Roma" și a dispus Camerei preliminare să reanalizeze contestația Israelului referitoare la jurisdicția instanței privind situația din Palestina.

Această Hotărâre reprezintă o victorie parțială pentru Israel, care susține că nu este supus jurisdicției CPI, nefiind parte la Statutul de la Roma, tratatul fondator al curții.

Israelul a contestat mandatele de arestare emise în noiembrie 2024 pentru premierul Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzați de crime împotriva umanității în timpul campaniei militare din Gaza. Anterior, CPI respinsese ca prematură contestația Israelului privind jurisdicția Curții, precum și solicitarea Israelului de suspendare a mandatelor de arestare.

Totuși, judecătorii Camerei de Apel au constatat că instanța inferioară nu a analizat suficient argumentele legale ale Israelului și au dispus o nouă hotărâre în această privință.

Potrivit comunicatului de presă din 24 aprilie 2025 al Curții Penale Internaționale:
 Cu privire la fondul recursului, Camera de Apel a concluzionat că Camera preliminară a săvârșit o eroare de drept prin nerezolvarea suficientă a argumentului Israelului conform căruia acesta avea dreptul de a formula o contestație jurisdicțională în temeiul articolului 19(2)(c) din Statut. Prin urmare, Camera de Apel a anulat Decizia atacată și a trimis chestiunea Camerei preliminare pentru o nouă hotărâre cu privire la fondul contestației Israelului asupra competenței Curții.

În lumina celor de mai sus, Camera de Apel a respins, ca neîntemeiată, cererea Israelului privind efectul suspensiv asupra celor două mandate de arestare emise după Decizia atacată și „orice alte acte juridice luate de Curte în baza acestora.

Procurorii CPI au declarat că examinează decizia.

A se vedea și:

• Hotărârea cu privire la recursul formulat de Statul Israel împotriva Camerei preliminare I „Decizia privind contestația Israelului asupra competenței Curții în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Statutul de la Roma”
• Decizia privind admisibilitatea recursului statului Israel împotriva Camerei preliminare I „Decizia privind cererea Israelului de ordonanță către Procuratură de a da o notificare în temeiul articolului 18 alineatul (1)”
• Opinia disidentă a judecătorului Luz Del Carmen Ibáñez Carranza 
• Opinia disidentă a judecătorului Solomy Balungi Bossa 

Etapele procedurii la Curtea Penală Internațională privind situația din Palestina:

1. 1 ianuarie 2015 – Statul Palestina acceptă competența CPI pentru presupuse crime comise „pe teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est, începând cu 13 iunie 2014”.
2. 2 ianuarie 2015 – Palestina aderă oficial la Statutul de la Roma; devine stat parte din 1 aprilie 2015.
3. 16 ianuarie 2015 – Procurorul CPI deschide o examinare preliminară privind situația din Palestina – conform articolului 53 alineatul (1) din Statutul de la Roma.
4. 22 mai 2018 – Palestina sesizează oficial CPI, cerând investigarea crimelor comise din 13 iunie 2014, în conformitate cu articolele 13 litera (a) și 14 din Statutul de la Roma.
5. 20 decembrie 2019 – Procurorul anunță că sunt îndeplinite condițiile pentru începerea unei anchete, dar cere clarificări Camerei preliminare I privind jurisdicția teritorială a Curții în această situație.
6. 28 ianuarie 2020 – Camera preliminară I  emite o decizie de stabilire a procedurii și a calendarului de depunere a observațiilor părților la  cererea procurorului .
7. 5 februarie 2021 – Camera Preliminară I stabilește că CPI are jurisdicție asupra Gaza, Cisiordania și Ierusalimului de Est.
8. 3 martie 2021 – Procurorul deschide oficial ancheta privind situația din Palestina.
9. 17 noiembrie 2023 – Noi sesizări vin din partea Africii de Sud, Bangladesh, Bolivia, Comore și Djibouti. Ancheta se extinde la evenimentele din 7 octombrie 2023.
10. 18 ianuarie 2024 – Chile și Mexic depun și ele o sesizare.
11. 20 mai 2024 – Procurorul solicită mandate de arestare pentru mai mulți suspecți.
12. 21 noiembrie 2024 –
• Este emis un mandat de arestare pentru dl Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri, cunoscut sub numele de „Deif”, cel mai înalt comandant al aripii militare a Hamas (cunoscută ca Brigăzile al-Qassam), pentru crime împotriva umanității de crimă, exterminare, tortura, viol și alte forme de violență sexuală, precum și crimele de război, de omor, tratament crud, tortură, luarea de ostatici, abateri la adresa demnității personale, comise pe teritoriul statului Israel și al statului Palestina începând cu 7 octombrie 2023.
• Sunt emise și mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant pentru presupuse crime de război (inclusiv foametarea populației civile) și crime împotriva umanității comise din 8 octombrie 2023 până în 20 mai 2024.
• Camera respinge contestațiile Israelului privind lipsa de jurisdicție, formulate în temeiul articolelor 18 și 19 din Statutul de la Roma .
13. 24 aprilie 2025 - Camera de Apel revocă decizia Camerei preliminare privind contestarea Israelului asupra competenței Curții și retrimite chestiunea Camerei preliminare pentru rejudecare.
    
    Sursa foto: Wikimedia