Milioane de pensionarii se confruntă cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul a contribuţiei de sănătate şi a impozitului din venitul din pensie. Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele: (1) care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate?, (2) care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit? şi (3) care este metodologia practică şi legală de calcul a contribuţiei de sănătate şi a impozitului din venitul din pensie?
1. Probleme care necesită a fi clarificate
Milioane de pensionarii se confruntă cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul (1) a contribuţiei de sănătate şi (2) a impozitului, din venitul din pensie.
Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele:
1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate?
2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit?
Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală este următoarea:
1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate, este de 740 de lei (inclusiv), fiind stabilit clar şi la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Veniturile din pensii cuprinse între 740 de lei şi 1.000 de lei se supun numai contribuţia sănătate, nu şi impozitul pe venit.
2. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit, este de 1.000 de lei (inclusiv) fiind şi acesta stabilit în mod clar şi la modul imperativ prin art. 69 şi art. 70 alin. (2) din Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Impozitului pe venit se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 de lei.
Pentru o deplină clarificare a problemei în discuţie, numai şi numai pe bază de temei legal, se oferă răspuns şi la următoarele probleme:
1. Care este baza de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii?
Obligaţiilor bugetare se calculează (1) din „venitul brut”, sau din „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”?
2. Care sunt obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, distinct peste plafonul de 740 de lei, şi distinct peste plafonul de 1.000 de lei?
3. Care este metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii?
Din baza de calcul se calculează întâi contribuţia pentru sănătate şi din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit, sau din baza de calcul se calculează atât contribuţia de sănătate cât şi impozitul pe venit?
4. Dacă există vreo situaţie în care:
4.1. După calculul contribuţiei de sănătate, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate, de 740 de lei?
4.2. După calculul impozitului pe venit, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus impozitului pe venit, de 1.000 de lei?
Problema se impune a fi clarificată cu atât mai mult cu cât prin „Decizia Curţii Constituţionale nr. 223 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, şi prin „Decizia Curţii Constituţionale nr. 224 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, s-a constatat că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de mai multe persoane, „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.
Soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 conform căreia „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei” a fost avută în vedere în modificarea „Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, respectiv în art. 2969 alin. (1) prin care se dispune:
„Pentru persoanele cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei, prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 lei.”
În condiţiile în care legea dispune clar că „se supune contribuţiei de sănătate numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 lei”, în aceste condiţii nu are cum să rezulte o pensie netă mai mică de 740 de lei prin aplicarea cotei de contribuţie.
Ca urmare a acestui fapt s-a procedat şi al abrogarea alin. (2) al art. 259 din Legea nr. 95/2006 care dispune, în final, că “Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
Exemplele ce urmează, care reflectă situaţii reale şi care sunt în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare, clarifică pe deplin toate problemele care se ridică în practică în legătură cu calculul contribuţiei de sănătate şi a impozitului pe venit, din veniturile din pensii de peste 740 de lei.
Aşa după cum am mai arătat, veniturile din pensii de până la 740 de lei, inclusiv, nu se supun nici contribuţiei de sănătate şi nici impozitului pe venit, pensionarul încasând întregul venit brut din pensie.
Vom continua prezentarea aspectelor de mai sus într-un material următor.
