18 Februarie, 2018

Calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii DUPĂ emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Milioane de pensionari s-au confruntat cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul (1) a contribuţiei de sănătate şi (2) a impozitului, din venitul din pensie.

Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele:

1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribu­ţiei de sănătate?

2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitu­lui pe venit?

1. Precizări preliminarii

Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală se bazează pe următoa­rele:

1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de să­nătate, este de 740 lei (inclusiv), fiind clar şi stabilit la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006[1] privind reforma în domeniul sănătăţii. Veniturile din pensii cuprinse între 740 lei şi 1.000 lei se supun numai contribuţiei de sănătate, nu şi impozi­tului pe venit.

2. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit, este de 1.000 lei (inclusiv) fiind şi acesta stabilit în mod clar şi la modul imperativ prin art. 69 şi art. 70 alin. (2) din Lege nr. 571/2003[2] privind Codul fiscal. Impozitului pe venit se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 lei.

Pentru o deplină clarificare a problemei în discuţie, numai şi numai pe bază de temei legal, se ofră răspun şi la următoarele probleme:

1. Care este baza de calcul a obligaţiile bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile buge­tare se calculează (1) din ”venitul brut”, sau din ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”?

2. Care sunt obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, distinct peste plafonul de 740 lei, şi distinct peste plafonul de 1.000 lei?

3. Care este metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Din baza de calcul se calculează întâi contribuţia pentru sănătate şi din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit, sau din baza de calcul se calculează atât contribuţia de sănă­tate, cât şi impozitul pe venit?

4. Dacă există vreo situaţie în care:

4.1. După calculul contribuţiei de sănătate, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate, de 740 lei?

4.2. După calculul impozitului pe venit, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul mi­nim nesupus impozitului pe venit, de 1.000 lei?

Problema se impune a fi clarificată cu atât mai mult cu cât prin „Decizia Curţii Constituţio­nale nr. 223/2012[3] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” şi prin „Decizia Curţii Constituţio­nale nr. 224/2012[4] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” s-a constatat că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul ex­cepţiei de neconstituţionalitate ridicate de mai multe persoane, ”sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

Deosebit de important sunt de reţinut şi următoarele aspecte:

1. Prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se stabileşte, clar şi la modul imperativ, plafonul de 740 lei (inclusiv) sub care venitul din pensie nu poate scădea după calculul contribuţiei de sănătate.

2. Soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 conform căreia ”sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

2. Baza de calcul a obligaţiilor bugetare.

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare, PÂNĂ LA emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie ”venitul brut” (V.br.), şi nu ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”.

Temei legal:

1. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”:

1.1. ”Art. 257 […] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).”[...]

1.2. ”Art. 259 […] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”[…]

2. ”Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal”:

”Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi supor­tate de persoana fizică.”

”Art. 70. Reţinerea impozitului din venitul din pensii[…]

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impo­zabil lunar din pensii.”[…]

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare, DUPĂ emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Anterior emiterii Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 se ajunsese în situaţia în care unele case judeţene de pensii, unele organe fiscale şi unii contribuabili aplicau cota de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei.

În plus, unele instanţe de judecată au dat soluţii prin care s-a stabilit aplicarea cotei de 5,5% numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei, concomitent cu soluţiile stabilite de alte instanţe de judecată conform cărora cota de 5,5% se aplică asupra întregii pensii.

Aplicarea cotei de 5,5% numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei a fost justificată, de cei care au adoptat această soluţie, prin următoarele:

1. Prin ”Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” se prevede:

1.1. ”Art. 257 […] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).”[...]

1.2. ”Art. 259 […] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”[…]

Prevederile art. 257 alin. (22) şi art. 259 alin. (2) au lăsat loc şi la interpretarea în sensul că:

a) numai „pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate”, respectiv că

b) „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri”.

2. Prin ”Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal” se prevede:

”Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi supor­tate de persoana fizică.”

Deci, prin art. 69 din Codul fiscal s-a prevăzut şi se prevede, ca unul dintre „principiile aşezării juste a sarcinilor fiscale”, că venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei.

Ori, acest principiu nu se aplica în cazul calculării contribuţiei de sănătate.

„Principiile aşezării juste a sarcinilor fiscale” şi „principiile aşezării unitare a sarcinilor fiscale” impun ca plata atât a impozitului pe venit, cât şi a contribuţiei de sănătate să se facă în acelaşi mod, după o metodologie de calcul unitară, respectiv.

1) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei;

2) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume nesupusă contribuţiei de sănătate de 740 de lei.

După emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 (care are o fundamentare mult mai temeinică) şi nr. 224/2012, „procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

Obligaţiile de plată, distinct peste plafonul de 740 lei şi distinct peste plafonul de 1.000 lei

Din punct de vedere al calculului obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, există două plafoane:

1. Plafonul de 1.000 lei, peste care se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impo­zitul pe venit.

2. Plafonul de 740 lei, peste care se calculează numai contribuţia pentru sănătate (CASS).

Mai precis, veniturile din pensii cuprinse între 740 lei (venitul de 740 lei fiind exclus) şi 1.000 lei (venitul de 1.000 lei fiind exclus) se supun numai contribuţiei de sănătate (CASS), nu şi impozitului pe venit (Iz.).

Impozitului pe venit (Iz.) se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 lei.

Metodologia de calcul a contribu­ţiei de sănătate şi a impozitului pe venit, PÂNĂ LA emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012,

Metodologia corectă.

Obligaţiile bugetare se calculează în următoarea ordine, obligatoriu de respectat:

1. Din baza de calcul (care este venitul brut din pensie) se calculează prima dată contribu­ţia pentru sănătate (CASS): CASS = V.br. x 5,5%.

2. Din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit (Iz.): Iz. = (V.br. – CASS) x 16%.

3. Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.): V.ef. = V.br. – CASS – Iz.

Metodologia greşită.

În niciun caz şi sub nicio formă din baza de calcul nu se calculează direct impozitul (Iz.).

CASS = V.br. x 5,5%.

Iz. = V.br. x 16%.

Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.) = V.br. – CASS – Iz.

După calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?

Problema, foarte importantă, care se pune este următoarea: după calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesu­pus obligaţiilor bugetare?

Răspunsul este următorul:

1. Plafonul de 1.000 lei poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit. Aceasta ca urmare a faptului că, începând cu 1 ianuarie 2011, plafonul minim care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate este de 740 lei.

2. Plafonul de 740 lei nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.

3. După calculul obligaţiilor bugetare, în niciun caz şi sub nicio formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bu­getare, de 740 lei.

& Exemplul nr. 1

Venituri din pensie = 780 lei

La un venit din pensie de 780 lei, baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie ”venitul brut” de 780 de lei, şi nu ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”, adică nu ”780 – 740” = 40 lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 780 x 5,5% = 43 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 780 – 43 = 737 de lei, deci sub plafonul de 740 lei, care nu poate fi diminuat în nici un caz şi sub nicio formă cu contribuţia de sănătate.

Plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate fiind de 740 lei, contribuţia datorată efectiv de pensionar = 780 – 740 = 40 lei.

& Exemplul nr. 2

Venituri din pensie = 1.050 lei

La un venit din pensie de 1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constitu­ie ”venitul brut” (pensia brută).

Contribuţia rezultată din calcul = 1.050 x 5,5% = 58 de lei.

Pensia netă rezultată din calcul, după calculul contribuţiei de sănătate = 1.050 – 58 = 992 lei, care este (1) sub plafonul de 1.000 de lei, care poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit, şi (2) peste plafonul de 740 lei, care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.

Întrucât venitul din pensie este sub ”plafonul minim neimpozabil”, de 1.000 lei, nu se mai datorează impozit.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 992 lei.

& Exemplul nr. 3

Venituri din pensie = 1.100 lei

La un venit din pensie de 1.100 lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie ”venitul brut” (pensia brută).

Contribuţia rezultată din calcul = 1.100 * 5,5% = 61 de lei.

Venitul bază de calcul al impozitului = venitul brut din pensie – contribuţia de sănătate = 1.100.– 61 = 1.039 lei.

Impozitul (Iz.) = venitul bază de calcul al impozitului * cota de impozit = 1.039 * 16% = 166 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.100 – 166 = 934 lei.

Întrucât venitul net din pensie rezultat din calcul este sub ”plafonul minim neimpozabil”, de 1.000 lei, impozitul efectiv datorat = 1.039 – 1.000 = 39 lei.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 1.000 lei.

Foarte important este a se reţine faptul că metodologia de calcul este total diferită înce­pând cu 1 ianuarie 2011, faţă de cea în vigoare până la 31 decembrie 2010.

Până la 31 decembrie 2010 se aplicau următoarele prevederi legale (actualizate cu modifi­cările şi completările suferite până la data respectivă:

1. ”Art. 257 […] (2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:[…]

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;”[…]

2. ”Art. 259 […] (2) Pentru pensionari contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la ve­niturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru di­ferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.”[…]

Concluzii

1. Până la 31 decembrie 2010, contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei.

2. Pentru pensionari contribuţia datorată de aceştia se aplica numai la veniturile din pen­siile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei, şi se calcula numai pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită (de 1.000 lei).

& Exemplul pentru calculul contribuţiei de sănătate şi a impozitului pe veniturile din pen­sii cuvenite până la 31 decembrie 2010.

Venituri din pensie = 1.050 lei

La un venit din pensie de 1.050 lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituia numai veniturile din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei, adică 1.050 – 1.000 = 50 lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 50 *5,5% = 3 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.050 – 3 = 1.047 lei.

Din cele de mai sus se desprinde şi necesitatea armonizării metodologiei de calcul a obligaţiilor bugetare.

Principiile „aşezării juste a sarcinilor fiscale” şi ale „aşezării unitare a sarcinilor fiscale” impun ca plata atât a impozitului pe venit, cât şi a contribuţiei de sănătate să se facă în acelaşi mod, după o metodologie de calcul unitară, similară, respectiv.

1) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei;

2) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume nesupusă contribuţiei de sănătate de 740 de lei.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice. Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975, primind „DIPLOMA DE LICENŢĂ în ştiinţe economice, specializarea FINANŢE”, înregistrată la Minister sub nr. 222.769 şi la Universitate sub nr. 2.827/13 aprilie 1976, examenul de diplomă fiind promovat cu media 10 (zece). După terminarea facultăţii, a lucrat în diferite unităţi de producţie, în compartimentele financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. În decembrie 1978, în timp ce lucra ca economist în compartimentul financiar – contabilitate din cadrul Schelei de Extracţie Petrol şi Gaze din Craiova, a susţinut şi promovat examenul de înscriere la doctorat, fiind admis începând cu 15 ianuarie 1979 sub îndrumarea eminentului prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, având ca temă „Perfecţionarea metodologiei de calcul şi a sistemului informaţional privind amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol şi gaze”. ● Având şi o anumită pregătire tehnică, prin aprofundarea temeinică a specificului şi a particularităţilor industriei extractive de petrol şi gaze (domeniu pe care avea de elaborat şi teza de doctorat), a reuşit să realizez o noutate tehnică intitulată „Instalaţie pentru topirea RAG-ului”, care, prin aplicarea în practică, a condus la însemnate economii de cheltuieli, fapt pentru care i s-a acordat „Certificatul de inovator” nr. 23/22.09.1976. ● În urma activităţii desfăşurate şi a promovării, cu nota maximă, a celor 3 examene şi a celor 3 referate, în cadrul unor comisii formate din cadre didactice de elită din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a obţinut, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”, confirmat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982. ● În martie 1990 a participant la constituirea „Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”, primind calitatea de „Membru fondator al Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”. ● Tot în martie 1990 a participat la constituirea Filialei Dolj a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.), fiind ales în Biroul Executiv şi delegat pentru Congresul de Constituire a A.G.E.R. din România. A participant la Primul Congres de Constituire a A.G.E.R. din România, ţinut la Bucureşti în zilele de 3 – 4 martie 1990, primind calitatea de „Membru fondator al A.G.E.R.”. ● În martie 1990, alături de alte 4 persoane, a constituie un grup de iniţiativă „pentru reluarea activităţii Camerei de Comerţ Oltenia”, eforturile depuse având ca rezultat reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, în cadrul căreia a fost ales Membru al Colegiului de Conducere, primind şi calitatea de „Membru fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Oltenia”. Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţare şi la 10 ani de la reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, i s-a acordat, în semn de apreciere a activităţii desfăşurate, „Diploma Jubiliară”, „Medalia Jubiliară”, şi „Brevet”. Activitatea desfăşurată este bine pusă în evidenţă în paginile 218, 219, 220, 221 şi 223 din cartea „Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie «Oltenia»”, editată de Camera de Comerţ şi Industrie „Oltenia” şi de Academia Română, Institutul de Cercetări Socio – Economice din Craiova, prin Editura Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, Craiova 2000. ● A fost membru în comitetul de organizare şi principalul referent în cadrul unor campanii de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor. Exemplificativ în acest sens este campania de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor organizată, în anii 2005 şi 2006, de Grupul de presă şi editură „Tribuna economică”, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj şi Sibiu, sub antetul „Seminariile Tribunei economice” (a se vedea în acest sens materialele cu aceste dezbateri publicate în revistele „Tribuna economică”: nr. 11/2005, p. 37-41; nr. 13/2005, p. 32-39; nr. 21/2005, p. 47-58; nr. 22/2005, p. 42-45; nr. 24/2005, p. 32-59; nr. 25/2005, p. 34-44; nr. 28/2006, p. 62-69; nr. 29/2006, p. 71-77). ● În perioada 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de impozite şi taxe (control fiscal), metodologie şi asistenţă contribuabili. ● În anul 2001 a participat la concursul desfăşurat în cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, Catedra de Ştiinţe Economice, având ca discipline în cadrul postului scos la concurs „Finanţe publice şi fiscalitate” şi „Fiscalitate”, concurs în urma căruia a obţinut titlul de „conferenţiar universitar”, confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în reuniunea din 25 mai 2001 şi acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.950/05.06.2001. ● A fost fondator şi redactor şef a revistei „Ghid Fiscal”, ISSN 1.582 – 5.493, publicată (pe cont propriu) în perioada 1999 – 2005, al cărei tiraj a ajuns, în perioada de vârf, la 28.000 de exemplare, cu o desfacere în 17 judeţe. ● A fost membru în „Colectivul ştiinţific” şi în colectivul de „Editori” ai revistei „Consultant fiscal”, ISSN 1844 – 3591, revistă editată de Corpul Consultanţilor Fiscali din România, membră a Confederaţiei Fiscale Europene şi a Uniunii Profesiilor Liberale din România, site: www.ccfiscali.ro, e-mail: office@ccfiscali.ro. ● A fost membru al Colectivului de redacţie al revistei „Curierul fiscal”, ISSN 1841 – 7779. ● Activitatea desfăşurată, în deplină corectitudine, cu profesionalism şi prin eforturi deosebit de mari: 1) în diferite unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii; 2) la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cu mari responsabilităţi în interpretarea şi în aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; 3) în calitate de conferenţiar universitar, predând disciplinele „fiscalitate” şi „finanţe publice”; 4) pe linie de cercetare ştiinţifică, l-a ajutat să elaborez, până la 31 decembrie 2017: ► 96 de cărţi publicate, cu ISBN, cu circa 25.200 de pagini, prin 11 edituri. ► 47 de lucrări publicate, cu ISSN, cu 3.134 de pagini (în categoria de „lucrări” sunt incluse materialele publicate pe un număr întreg de revistă, cu ISSN, având ca autor, fie unic, fie coordonator, pe N. Grigorie Lăcriţa). ► 170 de studii publicate, cu 3.264 pagini. ► 1.237 de articole publicate în 18 reviste de specialitate, pe suport hârtie, cu 9.883 de pagini, dintre care 4 articole în reviste B+. ► peste 1.000 de articole, în format electronic, postate pe portalul online al unor reviste, ziare, societăţi cu produse informatice de legislaţie, şi/sau pe Internet. Spre exemplu, peste 600 de articole sunt postate pe Site-urile unor societăţi cu produse informatice de legislaţie, precum: 1) peste 300 de articole pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, în care unele articole (singure) au înregistrat până la 130.000 de vizualizări; 2) peste 150 de articole pe portalul online „Info legal”, Site al editurii C.H. Bekc; 3) peste 150 de articole postate pe portalul online legislativ Eurolex. ► peste 200 de articole publicate în 11 ziare, pe format de hârtie, din care deţine câte un exemplar în arhiva personală; alte câteva sute de articole, din care deţine numai evidenţa, sunt publicate în diferite ziare locale şi centrale. ● Cărţile, lucrările, studiile şi cele peste 1.200 de articolele elaborate de N. Grigorie-Lăcriţa sunt prezentate şi pe circa 200 de pagini de Internet şi pe Wikipedia, lucru care se poate verifica uşor şi de oricine. ● Are articole şi studii publicate în reviste de specialitate, din ţară şi din străinătate, recunoscute în domeniu, astfel: a) 10 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale: EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, D.O.A.J., SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus, EconLit; b) 150 articole publicate în reviste naţionale recunoscute de CNCSIS, precum: revista Tribuna economică, revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revista Finanţe publice şi contabilitate. ● Peste 50 de articole sunt publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe, naţionale şi internaţionale etc.). ● Peste 100 de studii şi articole au fost transmise unor instituţii ale statului (conducătorilor acestora) cu putere de decizie în îmbunătăţire legislaţiei fiscale; cele mai multe au fost înaintate prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, unde a fost salariat, iar altele au fost trimise prin poştă sau prin e-mail. ● Este autorul unor lucrări de referinţă în domeniul fiscalităţii, precum: „Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate” (Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1), Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1), „Impozitarea progresivă (Editura Tehnică, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-31-2367-5), „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0722-3), a 9 dicţionare fiscale („Dicţionarul Codului fiscal”, „Dicţionarul Codului de procedură fiscală”, „Dicţionar fiscal pentru contribuabili”, „Dicţionar legislativ fiscal” etc.), al unui „Lexicon fiscal” etc. ● În toate cele peste 3.000 de cărţi, studii şi articole publicate, în format pe hârtie, în format electronic şi pe Internet, a fost fie autor unic, fie autor coordonator, având 68 de coautori. ● Dintre miile de propuneri şi soluţii exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia, peste 100 de propuneri făcute de N. Grigorie Lăcriţa au fost adoptate în legislaţia fiscală şi în legislaţia muncii, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi a legislaţiei muncii. Cu titlu de exemplu, ultima dintre propunerile făcute (repetat şi insistent, de peste 20 de ani) de N. Grigorie Lăcriţa, care a fost adoptată în legislaţie, constă în faptul că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, prin O.U.G. nr. 3/2017 au fost eliminate, din Codul fiscal, prevederile prin care se dispunea limitarea bazei de calcul a contribuţiei pentru pensie, şi a contribuţiei pentru sănătate, la a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. ● A desfășurat o activitate de pionierat prin cercetarea şi abordarea unor noi domenii ale fiscalităţii, precum: 1. „Fiscalitatea şi matematica”. Prin articolele publicate pe această temă (de peste 15 ani) se demonstrează faptul că, frecvent are loc interpretarea şi aplicarea greşită a unor prevederi fiscale, inclusiv în mass-media, şi aceasta din cauză că unele noţiuni matematice, precum „procent” şi „punct procentual”, nu sunt folosite cu sensul şi cu conţinutul lor real. 2. „Fiscalitatea şi religia”. Dintre zecile de articole publicate pe această temă, edificator în acest sens fiind fie şi numai cele intitulate „Impozitele în evoluţia lor, de la relatările din Biblie, până în zilele noastre”, „Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi răstignirea mântuitorului Iisus Hristos”, publicate în mai multe reviste, inclusiv religioase (precum în periodicul de informare şi educaţie creştin-ortodoxă „Pelerinul de Sibiu” etc.), ziare şi pe zeci de pagini de Internet (site-uri). Articolele în care s-a îmbinat fiscalitatea cu religia constituie o abordare unicat în România, atât din punct de vedere fiscal (prin prezentarea, pe bază de surse biblice, a începuturilor fiscalităţii în lume), cât şi din punct de vedere religios. 3. „Fiscalitatea şi norma lingvistică”, edificatoare în acest sens fiind articolele „Legislaţia fiscală şi norma lingvistică” şi „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”. Asemenea articole au contribuit, şi contribuie tot mai mult, la folosirea unui limbaj corect, atât în formularea unor prevederi legale, cât şi în exprimarea curentă, inclusiv în mass-media. Spre exemplu, în cazul creşterii cotei de t.v.a. de la 19% la 24%, frecvent s-au folosit, şi se mai folosesc încă (inclusiv în mass-media), exprimările greşite, precum „cota de t.v.a. a crescut cu 5%, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5%”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5%”, în locul exprimărilor corecte „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5 puncte procentuale”. Articolul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”, care este şi de un farmec aparte, a avut şi are un impact-şoc pozitiv, în scrierea corectă cu diacritice, în mass-media, în elaborarea prevederilor legale şi în rândul a sute de mii de persoane. 4. A publicat zecile de articole pe o temă neabordată până în prezent în România: prezentarea impozitelor pe baza relatărilor din Biblie. Şi aceasta pentru că (1) orice studiu despre impozite trebuie să înceapă cu studiul Bibliei, (2) fiscalitatea (impozitarea) s-ar realiza cu adevărat echitabil în condiţiile în care ar avea la bază învăţămintele din Sfânta Scriptură, şi (3) viaţa ilustrează cu multă forţă adevărul că: „Biblia este ceasul vremii şi al istoriei”. (Vasile Raut). „Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut: dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie sa o aibă cu aproapele sau”. (Daniel Webster). „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile”. (George Washington). Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. definiţie celebră de Petre Ţuţea. „Cineva a afirmat ca avem peste 35 de milioane de tratate juridice pentru a impune Cele 10 Porunci.” (Bert Masterson), dar fără prea mari rezultate. „Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (Biblia, Eclesiastul 3.16). „Cine are minte, să ia aminte!”„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Prin asemenea abordări, unice în România, unele chiar şi pe plan mondial, precum articolele privind „Fiscalitatea şi religia”, publicate inclusiv în reviste de informare şi de educaţie creştin-ortodoxă, în limba română şi în limba engleză, unele de circulaţie internaţională, a contribuit şi la lărgirea şi la diversificarea domeniilor de cercetare şi de aplicare interdisciplinară ale fiscalităţii. ● Cărţile, lucrările, studiile şi articolele publicate de N. Grigorie Lăcriţa au contribuit substanţial (1) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale în rândul a peste un milion de contribuabili, şi (2) la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a legislaţiei muncii. Un impact foarte mare l-au avut şi îl au articolele publicate în format electronic, în special pe Internet. Spre exemplu, articolul https://legestart.ro/procedura-care-trebuie-urmata-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare-pentru-autoturisme/, publicate pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, care a înregistrat aproape 130.000 de vizualizări numai pe acest portal, în perioada 5 septembrie 2012 (data publicării) – 21 martie 2016: 1) a fost folosit de câteva sute de mii de persoane pentru a depune cereri prin care au solicitat şi au recuperat taxei pe poluare pentru autoturismele cumpărate; 2) a avut un impact atât de mare încât a determinat Guvernul să adopte o Hotărâre prin care s-a dispus restituirea acestei taxe către toţi cei îndreptăţiţi (existenţi deja în baza de date a organelor fiscale), printr-o simplă şi singură cerere, şi după metodologia propusă de autor. Aceasta ca urmare a faptului că, problema restituirii, de către organele fiscale şi de justiţie, a taxei pe poluare, către câteva sute de mii de persoane, a ajuns să constituie o problemă socială, generatoare de numeroase şi serioase neajunsuri cauzate de întocmirea dosarelor, destul voluminoase, mari consumatoare de cheltuieli materiale şi cu munca vie, atât în rândul contribuabililor, dar şi al organelor fiscale şi de justiţie, sufocate efectiv atât cu întocmirea, cât şi cu rezolvarea acestora. ● În calitate de cadru didactic universitar într-o universitate privată şi de salariat în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a convins sute de persoane (fără studii superioare) să urmeze cursurile universitare. Cu titlu de exemplu este de menţionat faptul că, numai în anul universitar 2004 – 2005, a reuşit să conving circa 100 de persoane să se înscrie pentru a urma cursurile universitare, lucru binecunoscut atât la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, la care s-au constituit grupe speciale/distincte cu aceşti studenţi-salariaţi. Aceşti studenţi-salariaţi proveneau atât din cadrul instituţiei în care lucra (peste 60 numai din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj), dar şi din alte instituţii importante ale statului (precum Casa de pensii, Casa de sănătate, Direcţia de şomaj, primării, consilii locale etc.), din diverse unităţi cu care avea legături pe linie profesională ca specialist în domeniul fiscalităţii. Alte dovezi ale recunoaşterii realizărilor profesionale, de către specialişti şi instituţii. ● Citat în lucrări din literatura de specialitate. ● Colaborator permanent la peste 17 reviste, cu articole pe teme de fiscalitate, dintre care sunt de menţionat: „Tribuna Economică”. „Impozite şi taxe”. „Finanţe publice şi contabilitate”. „Consultant fiscal”. „Curierul fiscal”. „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”. „Controlul economic financiar”. „Consulting Review”. „Economie şi administraţie locală”. „Expertiză şi auditul afacerilor”. „Euroconsultanţă”. „Gestiunea şi contabilitatea firmei”. „Ghid juridic”. „Ghid juridic pentru societăţile comerciale”. „Pelerinul de Sibiu”. „Raporturi de muncă”. „Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZP)” etc. ● Membru al Societăţii „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România. ● „Cetăţean de onoare” al comunei în care s-a născut (Lăcriţa – Robăneşti). S-a născut în localitatea Lăcriţa, fostă comună, care după organizarea administrativă a României din anul 1968 a fost inclusă în comuna Robăneşti, din judeţul Dolj. Denumirea de „Lăcriţa” a fost adăugată la numele sub care semnează materialele publicate şi sub care este cunoscut în ţară, în mediul academic, şi de specialiştii din domeniul fiscalităţii. ● Expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor contabili, Filiala Dolj, cu carnetul nr. 2.134/1996. ● Expert evaluator, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor evaluatori, cu carnetul nr. 17.334/2001. ● Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, editor a 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, premiul „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”. ● Participarea în cadrul a numeroase emisiuni de radio şi de televiziune pe teme de cunoaştere, interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi din legislaţia fiscală. Dintre acestea sunt edificatoare (cu titlu de exemplu) emisiunile de la: 1) Studioul Teritorial de Radio Oltenia Craiova, emisiunea „Studioul cetăţeanului”, realizată în fiecare zi de joi, orele 12,00 – 13,00, de Romulus Cincă”, din zilele de: 28 ianuarie 2010; 22 februarie 2010; 27 mai 2010, 2 septembrie 2010 etc.; 2) posturile de televiziune: TVR Craiova, din 18 martie 2008, orele 17,00 – 17,45, reporter Urucu Paulina; TVR Oltenia, din 20 martie 2008, orele 18,00 – 17,00, reporter Vlădoiu Rodica, emisiunea „Info 3” etc. ● A participat, până la cel mai înalt nivel (prezidenţial, parlamentar şi guvernamental), cu elaborarea unor materiale în vederea fundamentării unor soluţii practice la unele dintre cele mai controversate probleme pe teme de fiscalitate, soluţiile oferite, apreciate la modul superlativ, fiind avute în vedere în adoptarea unor decizii la nivel naţional (macroeconomic). Cu titlu de exemplu se menţionează elaborarea studiului „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” solicitat de Dl. Preşedinte Ion Iliescu, prin Dl. consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, studiu foarte apreciat, care a şi fost folosit cu succes în susţinerea menţinerii impozitării progresive în anii 2003 şi 2004. ● Inclus în prestigioasa Enciclopedie a personalităţilor din România Hübners Who is Who, cu o existenţă din anul 1978, care apare în 10 ţări europene, fiind cea mai mare editură Who is Who din Europa, care îşi propunea să păstreze pentru posteritate biografiile celor mai importante personalităţi contemporane. ● Începând cu anul 2016, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România şi colaborator al revistei editate de UZP. ● Este considerat ca fiind promotorul autentic al „jurnalismului de ştiinţă fiscală, creativ, de popularizare şi de utilitate pe plan economic şi social”, apreciere confirmată fie şi numai prin: 1) cele peste 100 de propuneri ale sale care au fost adoptate în îmbunătăţirea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi al muncii, 2) cei peste un milion de utilizatori ai cărţilor, lucrărilor şi articolelor publicate de domnia sa, care au contribuit substanţial: a) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; b) la obţinerea, de către contribuabili, a unor drepturi şi la diminuarea unor obligaţii fiscale (stabilite abuziv sau din eroare); c) cele circa 200 de pagini de Internet care prezintă în jur de 1.500 de articole ale sale (unele articole având până la 200.000 de accesări, pe toate Site-urile), edificator în acest sens fiind menţiunile anterioare. ● Permanenta conexare la schimbările legislative l-a făcut pe Nicolae Grigore Lăcrița să fie unul dintre cei mai solicitați colaboratori ai publicațiilor de larg tiraj, centrale şi din Oltenia. Spre exemplu, cotidianul „Ediție Specială” din Craiova i-a dedicate pagini în numere consecutive pentru publicarea analizelor și articolelor de informare legislativ – fiscală. Coordonatorii publicației au făcut public faptul că tirajul cotidianului își dubla tirajul când erau publicate articole semnate de Nicolae Grigore Lăcrița. Soluțiile indicate de către domnia sa la diverse problem de actualitate din domeniul fiscalității s-au dovedit întemeiate, bazate pe experiență și validate de necesitate și practică. ● Cu ocazia pensionării, în 20 septembrie 2012, i s-a acordat, de Ministerul Finanţelor Publice „Diploma de excelenţă” „pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru rezultatele, devotamentul cinstea şi corectitudinea înregistrată de-a lungul timpului”. ● Familia sa este „o familie de succes prin puterea minţii”, permanent fiind convinsă că „zestrea cerebrală” este adevărata şi cea mai mare bogăţie a unui om în societatea actuală, şi cu atât mai mult în cea viitoare, care va fi bazată pe puterea minţii, pe informaţie, pe cunoaştere. Soţia sa, Grigorie Eugenia, s-a realizat, ca eminent medic stomatolog şi ca desăvârşită soţie şi mamă, numai prin muncă, prin corectitudine, prin profesionalism şi prin credinţă. Cele două fiice au fost educate în spiritul muncii, al cinstei, al credinţei, al succesului după criteriile valorii-muncă, ceea ce le-a ajutat să aibă o viaţă exemplară şi să ajungă la rezultate excepţionale pe baza acestor criterii (eleve merituoase, olimpice pe ţară, studente şi medici de succes numai prin puterea minţii lor). Ambele sunt medici: cea mare, Grigorie Oana, este medic ginecolog într-o ţară a Uniunii Europene; cea mică, Grigorie Diana, este medic pediatru în Craiova, căsătorită cu Belu Ovidiu, un soţ pe măsura şi pe dorinţa sa şi a familiei, cu care are un copil. Crezul vieţii sale a izvorât (1) din familie (de la Mama sa, o femeie simplă, dar plină de înţelepciune, dedicată familiei şi muncii, cu credinţă în Dumnezeu), (2) din Biblie, şi (3) din cele învăţate, din studiu (fiind şi un foarte bun autodidact) şi din viaţă. Din familie a înţeles că „Noi n-avem nici avere, şi nici pe cineva care să ne ajute. Avem doar o singură posibilitate de reușită în viaţă: să fim cinstiţi, să muncim, să ne (auto)educăm, să învăţăm, să ne sporim capacitatea de invenţie a creierilor noştri, care este nelimitată şi care, pe zi ce trece, va deveni bunul cel mai preţios, cel mai creator al fiecărui om, singura în stare să-i asigure prosperitate şi siguranţă oriunde în lume” (exprimat, acum, de N. Grigorie Lăcriţa, sub formă de citat). Din Biblie a învăţat „Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. [Biblia, Proverbele 23 (12)] şi „Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta.”. (Biblia, Iezechiel 2:5-7). De tânăr a înţeles, din lecţiile vieţii, că orice om care doreşte să ajungă „un om de succes prin puterea minţii sale”, trebuie să fie pregătit pentru că „Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om.”. (Mahatma Gandhi). ● Este pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012. ● Autor al numeroase lucrări de referință în domeniul fiscalității, promotor al comunicării directe cu publicul larg printr-o manieră care l-a consacrat drept „jurnalist de știință fiscală”, Nicolae Grigore Lăcrița a primit cele mai importante recunoașteri ale carierei impresionante nu doar din partea breslei și a lumii academic și științifice, ci și din partea publicului. Tirajele impresionante ale volumelor pe care le-a semnat l-au așezat în galeria specialiștilor cărora societatea le datorează echilibrul deciziilor și consecvența susținerii argumentației în orice împrejurare. Adeseori critic cu privire la măsuri legislative adoptate inoportun, Nicolae Grigore Lăcrița și-a făcut din a fi în serviciul publicului un crez pe care l-a respectat. Am apreciat mereu precizia, substanțialitatea și claritatea prezentărilor, cu un limbaj și argumentație pe înțelesul tuturor, fără a face rabat de la criteriile științifice, fiind una dintre personalitățile contemporane ale Olteniei şi ale României. Mihai Firică – jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Fara comentarii

Scrie un comentariu