17 Noiembrie, 2019

Cadre militare. Despre sporul pentru pensia suplimentară

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 806/04.10.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 322/21.05.2019 și menţionăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 04.10.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 322/21.05.2019? 

Art. 108 din Legea nr. 223/2015 (așa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ): Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani. 

Cum și-a motivat autorul-în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

Autorul excepției de neconstituționalitate a susținut că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, a considerat că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, precum și prevederile art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, privind proprietatea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a arătat, în esență, că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prevăd acordarea unui spor pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget. Amintește că, de la 01.01.1967 până la 01.04.2001, cadrele militare au plătit contribuția pentru pensia suplimentară pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente. Începând cu data de 01.04.2001, contribuția pentru pensia suplimentă a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și s-a plătit de către cadrele militare până la data de 31.12.2010. De la data de 01.01.2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, până la 31.12.2015, personalul militar a plătit contribuția individuală de asigurări sociale. Pensia suplimentară este, prin urmare, rezultatul unei obligații legale de contributivitate individuală care dă naștere obligației corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară separat de pensia de serviciu, și nu prin diminuarea dreptului la pensie militară de stat. Astfel, acest spor trebuie calculat separat, deoarece nu este element component al soldei și, din acest motiv, nu poate fi integrat în baza de calcul. Interpretarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, în sensul includerii acestui spor în baza de calcul al pensiei, supusă plafonării art. 30 din aceeași lege, face ca, în practică, acest spor să fie diminuat sau să nu mai fie acordat în situațiile când se depășește acest plafon. Astfel, se creează situații discriminatorii între persoane aflate în situații identice, ajungându-se chiar la încălcarea substanței dreptului în sine. Prin urmare, se încalcă art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015, precum și scopul principal enunțat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, este încălcată concepția actului normativ inițial prin care s-a instituit pensia suplimentară pentru cadrele militare, respectiv art. 64 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară și legislația ulterioară, care a păstrat aceeași reglementare timp de 50 de ani. Sunt înfrânte și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, precum și cele ale art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, privind proprietatea, întrucât dreptul la pensia suplimentară reprezintă un “bun”, așa cum decurge din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, se aduce atingere și prevederilor Constituției referitoare la dreptul la pensie, dreptul de proprietate și condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a constatat că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea unor texte de lege în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656/30.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188/08.03.2019, paragrafele 65 și 66, CCR, examinând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum și la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute prin Decizia nr. 450/30.05.2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558/28.06.2006, potrivit cărora “legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia“.

De asemenea, CCR a apreciat că sunt aplicabile și cele reținute prin Decizia nr. 1.234/06.10.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836/04.12.2009, potrivit cărora “prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.

CCR a apreciat că cele reținute prin Decizia nr. 656/30.10.2018 răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, astfel că se impune aceeași soluție, de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Ai nevoie de Decizia nr. 322/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu