Premierul Ilie Bolojan a anunțat la finalul săptămânii trecute - 18 iulie 2025 - o intervenție structurată și dură în administrația locală, vizând standardizarea salarizării, a numărului de angajați și a modului în care sunt alocate fondurile publice.
Primăriile care nu își pot susține propriile salarii vor fi obligate să respecte o grilă unică impusă de la nivel central, iar cele care nu colectează eficient taxele nu vor mai primi sprijin financiar necondiționat. Deși nu sunt prezentate ca atare, o parte din măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan par inspirate din experiența sa administrativă locală la Oradea–Bihor.
Pachetul de măsuri urmează să fie discutat cu autoritățile locale săptămâna aceasta și se dorește a fi finalizat până la sfârșitul lunii iulie. Direcția este clară crearea unei administrații mai suple, mai responsabile și mai apropiate de cetățean.
Standardizarea la nivel național a numărului de angajați din administrația publică
Una dintre măsurile centrale propuse este limitarea numărului de angajați din administrația locală, în funcție de dimensiunea localităţii şi serviciile oferite.. Pentru primării, criteriul va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene vor fi introduși şi indicatori suplimentari precum numărul de UAT-uri din subordine, existența unui spital în subordine sau volumul de autorizații de construire etc.
„Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii județene mai mici, care au un număr de peste 200 de angajați, și nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele.”, a explicat Bolojan.
Standardizare salarială pentru primării și consilii locale care nu-şi acoperă din veniturile proprii cheltuielile de personal.
Guvernul propune stabilirea unei grile de salarizare naționale pentru localitățile care nu își pot susține cheltuielile de personal din venituri proprii (circa 25% dintre primării, în special cele de comune). Aceste administrați ineficiente sunt finanțate doar de la bugetul de stat astfel încât o standardizare la nivel național este perfect justificată.
Acestea nu vor mai putea depăși grila impusă de stat. În schimb, primăriile autosuficiente își vor putea menține autonomia în stabilirea organigramelor și a salariilor astfel încât să fie cât mai eficiente.
Alocări bugetare guvernamentale corelate cu performanța locală
O măsură esențială prevede ca alocările bugetare guvernamentale să țină cont de performanța administrației locale, în special de gradul de colectare a impozitelor. Sumele de compensare de la nivel Guvernamental vor fi repartizate în funcție de eficiența de colectare de la nivel local. Deși această prevedere există în Codul Finanțelor Publice Locale, a fost amânată an de an. Noul pachet prevede aplicarea strictă, odată cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru creșterea capacității de colectare.
Funcționari partajați și colaborare între primării
Pentru a eficientiza activitatea în primăriile mici, pachetul prevede posibilitatea partajării funcționarilor publici între două sau trei UAT-uri. Spre exemplu, un contabil, un secretar sau un specialist IT ar putea deservi mai multe primării în paralel dacă volumul de muncă nu justifică menținerea unui post doar pentru o singură primărie. În multe comune din mediul rural bibliotecile au dispărut din lipsă de personal, iar soluția propusă de guvern va permite ca un bibliotecar să poată deservi două primării, pentru ca accesul la cultură să nu dispară din satele României.
Se încurajează și partajarea serviciilor: primării care au dotări proprii pentru curățenie sau întreținere ar putea să le închirieze și primăriilor vecine sau primăriile în comun să achiziționeze în comun diverse servicii.
Reducerea aparatului din cabinetele aleșilor locali
Un alt punct sensibil al reformei este reducerea numărului de angajați din cabinetele aleșilor locali. Premierul a menționat că în prezent există peste 10.000 de astfel de posturi: doi consilieri pentru un primar de comună, patru pentru un președinte de consiliu județean etc. Având în vedere că se va reduce numărul de posturi din aparatul central guvernul propune să fie diminuat și cel al aparatului local.
Limitarea numărului de polițiști locali și evitarea suprapunerilor cu atribuțiile poliției naționale
Se propune și limitarea numărului de polițiști locali prin creșterea normei minime de 1 polițist la 1.000 de locuitori. Premierul a menționat că în prezent, există orașe cu un polițist la 2.000 de locuitori și altele care depășesc limita legală, fără diferențe semnificative în nivelul de ordine publică.
Mai important, Guvernul urmărește eliminarea suprapunerilor dintre Poliția Națională și cea Locală, în special pe zona de ordine publică și circulație. Se vor înființa dispecerate comune, se va centraliza monitorizarea video și vor fi alocate clar responsabilitățile. Această reorganizare va permite primarilor să aibă un rol mai activ în coordonarea ordinii publice și va elimina cheltuielile inutile.
Prioritizarea investițiilor: proiectele cu stadiu incipient vor rămâne în așteptare
În urma unei analize a modului în care sunt gestionate investițiile publice, Guvernul a decis să prioritizeze proiectele mature din cadrul programului Anghel Saligny. Proiectele în fază incipientă nu vor mai putea fi finanțate în următoarele luni și vor fi reevaluate până la sfârșitul anului, în funcție de importanță și de posibilitatea de finalizare.
Măsuri prezentate de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila
1. Descentralizarea deciziei privind funcţionarea activităţii de jocuril de noroc, sub control local
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat simplificarea procesului de descentralizare și transferul de atribuții de la nivel central la cel local.
1. Reglementarea activităților de jocuri de noroc, va deveni responsabilitatea autorităților locale.
Primăriile vor putea decide dacă permit astfel de activități, unde pot fi amplasate și ce taxe vor fi percepute. Operatorii de jocuri de noroc vor trebui sa solicite acordul autorităților locale pentru deschiderea unor săli de jocuri de noroc. Autoritățile locale vor fi obligate să ofere un răspuns în termen de 30 de zile de la depunerea solicitării. Pentru activitățile aflate în desfășurare se propune instituirea unui termen de tranziție de 6 luni până la care operatorii de jocuri de noroc vor trebui să solicite eliberarea unui acord de funcționare de la autoritățile locale.
2. Creșterea capacității financiare a UAT-urilor
Pentru întărirea autonomiei financiare a autorităților locale, guvernul propune un set de măsuri care să asigure o colectare mai eficientă a taxelor, impozitelor și amenzilor locale. Principiul este simplu: toți cetățenii trebuie să-și achite obligațiile fiscale, iar cei care nu o fac vor fi restricționați în accesul la anumite drepturi administrative sau vor suporta consecințe directe.
Se propune:
- Obligativitatea certificatului de atestare fiscală cu valoare zero pentru acces la o serie de servicii administrative. Doar cetățenii fără datorii vor putea:
- radia din circulație un autovehicul,
- înmatricula sau achiziționa un autoturism,
- obține autorizații de construire.
- Reținerea lunară la sursă a unor sume din veniturile acordate de stat, pentru cetățenii cu datorii către UAT-uri.
Sumele vor fi virate direct în conturile autorităților locale. De exemplu, autoritățile locale vor comunica de trei ori pe an lista debitorilor către AJPIS. AJPIS va reține lunar o parte din ajutoarele sociale și le va vira către UAT. În cazul indemnizațiilor acordate însoțitorilor persoanelor cu handicap, primăria va putea reține direct o parte din sumă pentru stingerea datoriilor. - Suspendarea permisului de conducere dacă amenzile de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare. Restituirea permisului se va face doar în baza dovezii că toate datoriile scadente au fost achitate.
- Radierea din circulație a unui autovehicul va fi posibilă doar dacă deținătorul prezintă un certificat fiscal fără restanțe.
- Achiziționarea și înmatricularea unui autoturism va fi permisă doar dacă atât vânzătorul, cât și cumpărătorul au achitate toate taxele, impozitele și amenzile locale.
- Eliberarea autorizațiilor de construire va fi condiționată de prezentarea certificatului de atestare fiscală cu valoare zero.
- Verificarea construcțiilor nedeclarate cu ajutorul dronelor.
– Dronele vor fi utilizate pentru identificarea imobilelor construite cu sau fără autorizație.
– Vor putea realiza măsurători precise, pe baza cărora autoritățile locale vor deschide rol fiscal automat. - Posibilitatea de externalizare a recuperării datoriilor restante către firme de executare fiscală. Costurile de executare vor fi suportate exclusiv de debitor.
- Modificarea regimului de plată anticipată a amenzilor. Cetățenii vor putea plăti în termen de 15 zile jumătate din valoarea efectivă a amenzii aplicate, nu jumătate din minimul prevăzut de lege.
- Modificarea Codului de procedură fiscală pentru eliminarea caracterului confidențial al anumitor informații fiscale.
– Se propune eliminarea de la regimul de „secret fiscal” a următoarelor informații: - datele de identificare ale contribuabililor,
- natura obligațiilor restante (impozite, amenzi etc.),
- cuantumul total al datoriilor.
– Aceste informații vor putea fi publicate pe site-urile autorităților locale, pentru o transparență completă.
*
Planul anunțat de premierul Ilie Bolojan pare să urmeze direcțiile pe care le-a aplicat în Oradea și Bihor în perioada în care a fost primar și, ulterior, președinte de consiliu județean.
Eficiență administrativă, standardizare, control bugetar și responsabilitate fiscală au fost principiile pe care le-a susținut constant în administrația locală, iar acum pare că încearcă să le extindă la nivel național.
Dacă acest model va fi adoptat și aplicat în mod coerent, ar putea aduce o schimbare majoră în funcționarea aparatului administrativ din România.
Guvernul dorește ca aceste măsuri să fie discutate săptămâna aceasta cu reprezentanții autorităților locale și adoptate până la finalul lunii iulie 2025.
Astfel, în perioada imediat următoare vom putea vedea cât de pregătită este administrația locală să facă față unui proces riguros de standardizare și control al cheltuielilor şi dacă vor fi rezistențe în implementare. Rămâne de urmărit cum vor evolua lucrurile în practică și ce impact vor avea asupra comunităților locale.