Camera Deputaților a adoptat miercuri, 15 octombrie 2025, în calitate de Cameră decizională, proiectul legislativ pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Inițiativa legislativă (Pl-x nr. 120/2022), inițiată de deputata Oana Murariu, a fost adoptată cu 259 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 3 abțineri.
Ce schimbă noua reglementare
Propunerea elimină din considerente sintagma „și susținerile pe scurt ale părților”. Astfel, hotărârile judecătorești vor trebui să cuprindă în continuare situația de fapt reținută și motivele de fapt și de drept ale soluției, dar nu vor mai fi obligate să redea pozițiile procesuale ale părților.
Inițiatorii proiectului invocă necesitatea degrevării instanțelor și optimizării timpului de redactare, într-un context în care încărcătura de dosare este extrem de ridicată (în unele cazuri, peste 1.800 de cauze pe an per judecător).
Deputata Oana Murariu a declarat că "proiectul ajută şi la debirocratizare, lăsând mai mult timp magistraţilor să se aplece asupra cauzei şi a soluţiei, astfel încât să rezulte o soluţie corectă, prin care să se facă dreptate părţilor implicate în proces. Nu inventăm nicidecum roata. State ale căror sisteme judiciare le admirăm – Danemarca, Belgia, Letonia sau Portugalia – au adoptat de mult timp această modalitate de prezentare a hotărârii judecătoreşti. Mă bucur că, iată, a venit momentul României".
Analize academice și avize critice
Referirea la practica altor state europene trebuie privită cu prudență. Chiar dacă în unele jurisdicții motivarea hotărârilor este succintă, acest lucru este poate fi însoțit de mecanisme procedurale, tehnologice și instituționale care garantează dreptul la apărare și principiul contradictorialității. Transpunerea izolată a acestei practici în România ar putea afecta calitatea actului de justiție și protecția efectivă a părților.
Pe parcursul procedurii parlamentare, propunerea a întâmpinat însă critici consistente din partea experților și a organismelor consultative:
* Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, apreciind că eliminarea susținerilor părților poate împiedica verificarea respectării principiului contradictorialității și poate încălca dreptul la un proces echitabil (art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 CEDO) și dreptul la apărare (art. 24 din Constituție). Avizul citează jurisprudența Curții Constituționale care subliniază că art. 24 funcționează ca garanție a dreptului la un proces echitabil și că susținerile părților reprezintă expresia dreptului la apărare.
* Consiliul Economic și Social (CES) a avizat, de asemenea, nefavorabil, arătând că rezumarea susținerilor părților servește la educarea părților, asigură principiul contradictorialității și susține publicitatea actului de justiție, fiind utilă pentru instanțele de apel și pentru analiza ulterioară a practicii.
* Comisia juridică a Senatului, în ședința din 22 februarie 2022, a propus un raport de respingere, pe baza analizelor primite.
Ce au spus experții
O analiză exhaustivă a problemei a fost publicată de conferențiar unv. dr. Anca Jeanina Niță în *Revista Universul Juridic* la 4 februarie 2022. Niță argumentează — în linie cu observațiile Consiliului Legislativ și ale doctrinei de specialitate — că:
* prezentarea, pe scurt, a susținerilor părților în considerente este esențială pentru verificarea respectării dreptului la apărare și a principiului contradictorialității;
* eliminarea acestei secțiuni ar putea diminua calitatea motivării și ar îngreuna controlul judiciar al instanțelor superioare;
* eficientizarea procedurală nu trebuie să sacrifice transparența și coerența raționamentului judiciar, dat fiind că motivarea clară este o garanție a statului de drept.
Analiza semnată de Anca Jeanina Niță dezvoltă și istoricitatea reglementării (inclusiv lecțiile negative rezultate din O.G. nr. 13/1998) și subliniază riscul unor consecințe practice similare — inclusiv dificultăți în aprecierea efectelor autorității de lucru judecat sau în exercitarea unor drepturi procesuale ulterioare.
Context european și jurisprudențial
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cere ca instanțele naționale să răspundă, într-o măsură adecvată, argumentelor principale invocate de părți, iar Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) insistă asupra calității motivării ca element esențial al actului de justiție. Experții avertizează că o simplificare formală excesivă poate afecta capacitatea părților de a conștientiza și verifica dacă li s-au examinat efectiv pretențiile.
Consecințe și perspective
Adoptarea proiectului ar putea reduce timpul tehnic de redactare a hotărârilor, însă riscurile legate de transparență, controlul judiciar și dreptul la apărare sunt invocate de instituții și doctrină. Rămâne de urmărit dacă legea va fi contestată la Curtea Constituțională sau dacă practica judiciară va contura standarde care să atenueze îngrijorările exprimate de specialiști.
Legea urmează să fie transmisă spre promulgare Președintelui României.