Guvernul a adoptat, în ședința din 5 decembrie 2025, o Ordonanță de Urgență care modifică substanțial Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), marcând prima reglementare cuprinzătoare a sectorului cripto în cadrul fiscal românesc. Actul transpune Directiva europeană DAC8 și armonizează legislația națională cu standardele OCDE privind schimbul automat de informații fiscale, inclusiv Cadrul de Raportare privind Criptoactivele (CARF).
Potrivit expunerii de motive, România era obligată să implementeze aceste norme până la 31 decembrie 2025, pentru a evita sancțiuni severe din partea Comisiei Europene, estimate între 1,63 milioane euro (sumă forfetară) și penalități zilnice de până la 105.264 euro.
Ce presupune ordonanța – principalele schimbări
1. Raportare obligatorie pentru furnizorii de servicii de criptoactive
Toți operatorii care oferă servicii privind criptoactivele – fie că sunt autorizați în UE în temeiul Regulamentului MiCA, fie că sunt operatori nerezidenți – devin furnizori de servicii de criptoactive raportori.
Aceștia trebuie să se înregistreze la ANAF dacă nu sunt deja autorizați într-un alt stat membru și vor transmite autorității fiscale următoarele informații despre utilizatorii lor:
- nume, adresă, data nașterii și NIF;
- rezidențe fiscale declarate;
- date despre tipurile de criptoactive tranzacționate;
- valoarea tranzacțiilor convertită în monedă fiat;
- numărul de unități cripto transferate.
Datele vor fi raportate anual, în format standardizat, iar ANAF le va transmite automat celorlalte state membre UE.
Neraportarea, raportarea incompletă sau furnizarea de informații eronate devin contravenții sancționate sever, fiind introdus un nou regim contravențional adaptat industriei cripto.
2. ANAF capătă atribuții extinse și trebuie să-și modernizeze infrastructura
După adoptarea OUG, ANAF va:
- moderniza infrastructura IT pentru a putea primi, procesa și schimba date cripto la nivel internațional;
- dezvolta noi formulare de colectare a datelor;
- implementa controale specifice pentru verificarea respectării obligațiilor de raportare.
Tot ANAF va gestiona un registru al furnizorilor de servicii de criptoactive, va analiza calitatea datelor și va putea solicita corectarea informațiilor eronate într-un termen de 30 de zile.
3. Introducerea unui nou articol: 291⁶ – proceduri detaliate pentru raportarea cripto
Acesta este unul dintre cele mai importante elemente ale OUG.
Articolul stabilește:
- criteriile care definesc un furnizor de servicii de criptoactive raportor;
- obligativitatea înregistrării în România pentru operatorii nerezidenți care deservesc utilizatori români;
- reguli de diligență fiscală similare celor din domeniul bancar (KYC fiscal);
- obligația de a raporta tranzacțiile cripto-cripto, cripto-fiat, transferurile către portofele externe și plățile comerciale;
- posibilitatea blocării accesului la platformele operatorilor neînregistrați, prin intermediul furnizorilor de servicii de comunicații.
Această ultimă prevedere este una dintre cele mai ferme măsuri introduse în legislația fiscală românească în ultimii ani.
4. Extinderea noțiunilor fiscale și clarificări privind schimbul automat de informații
OUG modifică și extinde mai multe articole din Codul de procedură fiscală:
- redefinește conceptul de tranzacție transfrontalieră;
- introduce noi termeni (ex.: adresă a registrului distribuit, client, venituri din dividende plătite prin conturi non-custodie);
- include criptoactivele, moneda electronică și monedele digitale ale băncilor centrale în sfera activelor financiare relevante;
- obligă ANAF să selecteze cel puțin 5 noi categorii de venituri pentru schimb automat de informații până în 2026.
De asemenea, se clarifică modul în care informațiile fiscale pot fi folosite în combaterea spălării banilor, finanțării terorismului sau în proceduri judiciare.
5. Reguli noi de protecție a datelor și obligații pentru instituțiile raportoare
Operatorii – instituții financiare, intermediari, platforme și furnizori cripto – devin operatori de date cu caracter personal în sensul GDPR.
Ei trebuie să informeze persoanele vizate înainte de transmiterea datelor către ANAF și să asigure posibilitatea exercitării drepturilor GDPR.
6. Amenzi substanțial majorate și derogare de la OG 2/2001
Pentru prima dată, Codul de procedură fiscală introduce execepția prin care amenzile pentru neconformare pot depăși plafonul general stabilit de legislația contravențională, în funcție de gravitatea faptei.
Amenzile vizează:
- neraportarea sau raportarea incompletă a datelor cripto;
- nerespectarea procedurilor de diligență fiscală;
- refuzul furnizorilor de comunicații de a bloca accesul la platforme neconforme;
- împiedicarea controalelor ANAF.
7. Introducerea anexei 6 – “coloana vertebrală” a noului regim fiscal pentru criptoactive
Noua anexă detaliază:
- criteriile de identificare a utilizatorilor care fac obiectul raportării;
- definițiile tehnice (tranzacții token-to-token, plăți retail, portofele ne-găzduite);
- perioadele și metodele de raportare;
- modul de convertire a valorilor cripto în monedă fiat;
- metodele de verificare a identității (inclusiv folosirea Serviciilor de Identificare sau Verificare guvernamentală).
Este pentru prima dată când legislația românească reglementează explicit portofelele externe („unhosted wallets”) și tranzacțiile derivate din blockchain.
Efecte anticipate: transparență, combaterea evaziunii și predictibilitate fiscală
Potrivit documentului justificativ, adoptarea OUG va:
- crește capacitatea României de a preveni pierderile bugetare generate de tranzacții ascunse;
- reduce riscurile de dublă impozitare;
- elimina lacunele legislative care permiteau mutarea activităților cripto în jurisdicții mai opace;
- alinia România la standardele tehnice ale UE și OCDE privind digitalizarea fiscală;
- consolida poziția țării în procesul de aderare la OCDE.
De asemenea, mediul de afaceri va beneficia de un cadru predictibil, evitând fragmentarea reglementărilor și dublarea obligațiilor de raportare.
OUG adoptată de Guvern marchează o schimbare majoră în modul în care România abordează economia digitală și activele virtuale. Transpunerea DAC8, coroborată cu standardele CARF ale OCDE, introduce un mecanism de supraveghere fiscală fără precedent în sectorul cripto.
Operatorii devin parte integrantă a sistemului european de raportare, iar ANAF primește un rol esențial în monitorizarea fluxurilor financiare digitale.
Pentru utilizatorii de criptoactive, ordonanța înseamnă mai multă transparență și o impozitare predictibilă, iar pentru statul român – un pas decisiv spre modernizarea administrației fiscale și conformarea la obligațiile internaționale.
Poentru mai multe detalii a se vede nota de fundamentare şi proiectul care au stat la baza elebortări acestui act normativ:
Notă fundamentare
TC Proiect
Proiect