În contextul eforturilor guvernamentale de consolidare fiscală și optimizare a colectării resurselor publice, Legea nr. 239/2025 aduce o serie de măsuri semnificative. Un punct central îl reprezintă și instituirea unei taxe logistice de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială mai mică de 150 euro, provenind din afara Uniunii Europene și livrat pe teritoriul României. Măsura va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și vizează în special vânzările online la distanță facilitate de platforme digitale și servicii poștale.
Detaliile noii taxe și cine sunt vizați
Taxa logistică se va aplica fiecărui colet ce conține bunuri cu valoare comercială și provine din afara spațiului UE, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniune. Definiția din lege clarifică faptul că taxa se referă la orice expediere ce conține bunuri comercializate prin vânzare la distanță (de exemplu, comenzile pe platforme asiatice sau americane, precum și pe marketplace-uri europene care utilizează depozite externe).
Obligația de plată revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau entității care facilitează vânzarea la distanță – de regulă comercianții și platformele digitale. Pentru implementare, însă, responsabilitatea colectării, declarării și virării taxei către bugetul de stat este transferată către furnizorii de servicii poștale care predau coletul destinatarului.
Coletele excluse și procedura de returnare
Legea stipulează că nu fac obiectul taxei coletele care nu ajung la destinatarul final din România. În schimb, taxa nu se rambursează dacă destinatarul returnează coletul în temeiul dreptului de retragere prevăzut de legislația consumatorului (OUG nr. 34/2014).
Proceduri stricte pentru furnizorii de servicii poștale
Obligațiile poștei sunt extinse semnificativ: furnizorii de servicii poștale trebuie să identifice și să urmărească în sistem propriu coletele supuse taxei, să colecteze taxa direct de la comerciant sau de la intermediarul logistic, și să declare lunar către ANAF numărul de colete vizate și sumele aferente. Taxa colectată trebuie virată la stat tot lunar, iar nedeclararea sau nevirarea atrage sancțiuni pecuniare între 1.000 și 10.000 lei, ba chiar răspundere penală (închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă) pentru colectarea și neplata sumelor către bugetul de stat în termenul legal.
Furnizorii de servicii poștale au totodată obligația să păstreze timp de 5 ani toate evidențele privind expedierile taxate, la dispoziția organelor fiscale sau vamale.
Monitorizare și sancțiuni
Întregul sistem va fi monitorizat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală a ANAF, iar detaliile de aplicare, inclusiv procedurile tehnice, vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Care este scopul măsurii?
Guvernul justifică această taxă suplimentară ca fiind destinată combaterii evaziunii fiscale legate de comerțul online transfrontalier cu mărfuri de mică valoare, precum și ca o sursă suplimentară de finanțare la buget, în contextul presiunilor tot mai mari asupra resurselor publice. De asemenea, taxa este menită să susțină un tratament fiscal echitabil între comercianții români și cei extra-UE, în condițiile în care micile importuri online au fost criticate că eludează taxarea corespunzătoare.
Efecte estimate și reacția mediului de afaceri
Asociațiile de consumatori și mediul de afaceri urmăresc cu interes efectele implementării acestei măsuri, estimându-se că va duce la creșterea costului total pentru cumpărătorii de bunuri de pe platforme extracomunitare. Rămâne de văzut dacă această taxă va determina o reducere a volumului comenzilor din afara UE sau dacă va impulsiona un comportament fiscal mai corect din partea companiilor de logistică și e-commerce.
Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, marcând o etapă nouă în controlul și eficientizarea fluxurilor de bunuri extracomunitare livrate pe piața românească. Furnizorii de servicii poștale și comercianții online trebuie să își actualizeze rapid procedurile administrative și tehnice pentru a corespunde noilor obligații legale, sub riscul sancțiunilor contravenționale și penale.
Pentru consultarea integrală a textului legii și a detaliilor de aplicare vă invităm să accesați:
Prevederi relevante din legislația europeană privind taxarea coletelor cu valoare redusă.
*
În contextul măsurilor adoptate prin Legea nr. 239/2025 cu privire la impunerea unei taxe logistice asupra coletelor extracomunitare cu valoare sub 150 euro, este important de menționat cadrul legislativ european care a reglementat deja, la nivel UE, taxarea și formalitățile vamale pentru astfel de bunuri.
Directiva TVA (Directiva 2006/112/CE), pachetul de TVA pentru comerțul electronic și declarația vamală H7
Începând cu 1 iulie 2021, UE a introdus o nouă arhitectură fiscală și vamală pentru mărfurile importate cu valoare redusă, prin așa-numitul „pachet TVA e-commerce”. Cele mai relevante prevederi la nivel european sunt:
- Plafonul de scutire la import pentru bunuri cu valoarea sub 22 euro a fost abrogat
Înainte de 1 iulie 2021, bunurile importate din afara UE cu valoarea sub 22 euro erau scutite de TVA. Prin modificările din Directiva 2006/112/CE, această scutire a fost eliminată, iar orice bun importat, indiferent de valoare, este supus TVA la import. - Plafonul de 150 euro – regimul special pentru bunuri de mică valoare
Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447, pentru bunuri cu valoare sub 150 euro se poate folosi declarația vamală simplificată (formularul H7). Acesta presupune: - formalități simplificate de vămuire,
- aplicarea TVA la import (fie prin intermediul regimului One Stop Shop/Import – IOSS, fie la momentul livrării către destinatar).
- Regimul IOSS (Import One Stop Shop)
Platformele digitale/marketplace-urile și operatorii poștali pot opta pentru regimul IOSS, facilitând plata TVA la vânzările la distanță de bunuri importate din țări terțe cu valoare sub 150 euro. Acest sistem simplifică colectarea TVA și previne evaziunea fiscală în sectorul comerțului electronic. - Directiva privind serviciile poștale
Directiva 97/67/CE stabilește obligații generale pentru furnizorii de servicii poștale, inclusiv cu privire la transparența și monitorizarea fluxurilor de mărfuri la nivelul UE.
Acordul privind Taxele și Tarifele Unice
UE permite statelor membre să impună, pe lângă TVA și taxele vamale, taxe naționale specifice, dacă nu sunt contrare dispozițiilor tratatelor UE (art. 30 și 110 TFUE), cu condiția să nu constituie bariere nejustificate la comerțul intra-UE. Taxa logistică instituită de România se aplică doar fluxurilor extracomunitare, fiind compatibilă, în principiu, cu restricțiile și principiile UE atâta timp cât nu vizează bunurile din alte state membre.
Regulamente relevante
- Regulamentul (UE) 2017/2454 și Regulamentul (UE) 2019/1148 aduc modificări suplimentare la arhitectura declarațiilor simplificate și la formalitățile pentru bunuri de valoare mică la import.
Furnizorii și operatorii logistici activi pe piața românească trebuie să aibă în vedere respectarea atât a prevederilor naționale din Legea nr. 239/2025, cât și a reglementărilor europene incidente, inclusiv cele privind TVA, formalitățile vamale și trasabilitatea coletelor.
Este indicat să fie consultat periodic cadrul normativ (legea națională, directivele și regulamentele europene), precum și ghidurile emise de Comisia Europeană și ANAF pentru a evita eventuale conflicte de aplicare sau sancțiuni.
Surse utile pentru legislația europeană:
- Directiva 2006/112/CE privind sistemul TVA la nivel european
- Pachetul TVA e-commerce
- Regulamentul (UE) 2015/2447 privind formalitățile vamale simplificate
- Regulamentul (UE) 2019/1148