Proiectul, publicat pe 19 decembrie 2025, vine ca răspuns la o realitate economică dificilă: criza forței de muncă. Potrivit Notei de fundamentare, emigrația și sporul natural negativ au creat goluri imense în organigramele companiilor, iar imigrația legală este văzută de Guvern ca una dintre principalele soluții pentru a susține creșterea economică.
Paradoxul de pe piața muncii: importăm muncitori, dar avem 250.000 de șomeri
Nevoia de muncitori străini este justificată de statistici îngrijorătoare, care scot la iveală un paradox. Deși România se pregătește să importe 90.000 de străini ca forță de muncă, în evidențele statului figurau, la finele lunii august 2025, 253.731 de șomeri (dintre care aproape 200.000 neindemnizați).
Totuși, angajatorii nu reușesc să ocupe posturile cu forță de muncă locală. Datele ANOFM arată că, în primele opt luni ale anului, numărul total de locuri de muncă vacante a fost de 407.501. Cifra este mai mică cu 9% față de perioada similară din 2024, dar în continuare destul de ridicată. Mai mult, peste 250.000 dintre acestea au fost declarate „vacante în mod repetat”, semn că nu există interes din partea românilor. Motivele invocate în nota de fundamentare variază de la salariile considerate mici și condițiile grele de muncă, până la distanța mare față de domiciliu sau lipsa calificărilor necesare.
Curierii și constructorii, cei mai căutați
Analiza ANOFM privind locurilor de muncă vacante arată clar care sunt domeniile dependente de forța de muncă non-UE:
· Curieri (26.275de posturi vacante);
· Manipulanți mărfuri (20.912 posturi);
· muncitori necalificați (20.484de posturi)
· Muncitori în construcții (17.799 de posturi);
· Lucrători comerciali; (16.246 de posturi);
· șoferii de autoturisme şi camioane; (12.237 de posturi)
· Personal HoReCa (ajutori de bucătar, personal hotelier).
Cine face excepție de la regulă?
Excepția „Infrastructura” şi lucrători care nu au nevoie de aviz de angajare
Acest contingent de 90.000 se referă strict la lucrătorii care au nevoie de aviz de angajare.
Proiectele majore de infrastructură nu sunt limitate de acest contingent. Conform legislației (art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 25/2014), lucrătorii aduși special pentru proiecte care „contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice” primesc aviz peste limita stabilită prin Hotărâre de Guvern. Astfel, șantierele de autostrăzi sau căi ferate pot absorbi muncitori suplimentari, fără a afecta plafonul de 90.000.
Pe lângă aceștia există categorii de străini care nu au nevoie de aviz de angajare și se pot angaja liber, nefiind incluși în contingent:
- cetățenii UE/SEE;
- cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia (angajați cu normă întreagă pe o perioadă de maxim 9 luni într-un an);
- studenții străini sau străinii cu drept de ședere pe termen lung;
- străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă;
- străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate
- șefii de filiale sau sucursale ale companiilor străine.
Pentru mai multe detalii, a se vedea art.3 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 cu modificările şi completările ulterioare.
Protecția salariilor: Barieră împotriva muncii ieftine
Un aspect crucial al acestui proiect vizează protejarea echilibrului salarial din România. Pentru a preveni situația în care angajatorii ar prefera străini doar pentru a scădea costurile cu personalul, O.G. nr. 25/2014 impune condiții stricte de salarizare.
Guvernul menține măsuri de protecție a pieței interne. Nota de fundamentare precizează că prelungirea dreptului de ședere se face doar dacă străinul are un contract cu normă întreagă, plătit cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară sau de două ori salariul mediu pentru cei înalt calificați.
Aceasta este o măsură dublă de protecție atât pentru lucrătorul străin (să nu fie exploatat pe sume derizorii), cât și pentru piața locală (pentru a evita dumpingul social, adică aducerea de muncitori pe salarii mult sub piață).
Până la data de 30 septembrie 2025, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) eliberase deja aproape 84.000 de avize de angajare pentru anul în curs, ceea ce sugerează o utilizare aproape integrală a plafonului actual. Dacă cererea din partea angajatorilor va depăși estimările, legislația permite Guvernului să suplimenteze numărul de avize pe parcursul anului, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.
Proiectul de Hotărâre de Guvern se află în consultare publică până la data de 28 decembrie 2025, iar propunerile pot fi transmise la Ministerul Muncii.
Pentru mai multe detalii a se vedea Nota de fundamentare şi Proiectul de Hotărâre.