Ministerul Finanțelor a publicat recent un proiect de lege care vizează modificarea și completarea mai multor acte normative în domeniul financiar, în contextul transpunerii Directivei (UE) 2023/2864, cunoscută drept Directiva ESAP. Aceasta reglementează înființarea și funcționarea punctului unic de acces european, o platformă electronică centralizată pentru informațiile publice relevante în sectorul financiar, piețele de capital și durabilitate.
Ce este punctul unic de acces european (ESAP)?
ESAP este o platformă digitală centralizată la nivelul Uniunii Europene care oferă acces public la informațiile relevante despre entitățile financiare și activitatea autorităților de supraveghere.
Scopul ESAP este:
Transparența: să pună la dispoziția publicului date clare și centralizate despre băncile, firmele de investiții și alte instituții financiare.
Comparabilitatea: să permită investitorilor și autorităților să compare ușor informații între entități și între state membre.
Eficiența: să reducă birocrația, oferind un punct unic unde toate informațiile relevante sunt disponibile, în loc să fie răspândite pe mai multe site-uri sau instituții.
Ce fel de informații sunt disponibile în ESAP:
· Date financiare ale instituțiilor de credit și firmelor de investiții.
· Informații despre obligațiuni garantate.
· Date macroprudențiale și rapoarte ale autorităților de supraveghere.
· Alte informații relevante pentru piețele de capital și sustenabilitate.
Cum funcționează:
· Entitățile financiare și autoritățile de supraveghere din fiecare stat membru colectează datele necesare.
· Acestea sunt transmise către organismele naționale de colectare (BNR, ASF sau CNSM în România).
· Organismele de colectare pun datele la dispoziția ESAP, care le centralizează și le face accesibile publicului.
Practic, ESAP este un sistem de tip “bibliotecă europeană digitală” pentru informații financiare și de supraveghere, care simplifică accesul investitorilor și crește transparența piețelor financiare la nivelul UE.
Obiectivele principale ale modificărilor
Proiectul are ca scop armonizarea legislației naționale cu cerințele Directivei ESAP și ale Regulamentului (UE) 2023/2859, prin stabilirea clară a rolurilor entităților naționale responsabile de colectarea și transmiterea informațiilor către punctul unic de acces european. Conform proiectului:
- Banca Națională a României (BNR) devine organism de colectare pentru informațiile proprii și pentru cele ale entităților reglementate de aceasta, inclusiv în calitate de autoritate de supraveghere și de rezoluție a emisiunilor de obligațiuni garantate.
- Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) preia rolul de organism de colectare pentru informațiile provenite de la societățile de servicii de investiții financiare de dimensiuni mari și de la instituțiile de credit corespunzătoare, precum și pentru informațiile proprii legate de activitatea sa de autoritate competentă și de rezoluție.
- Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) va colecta informațiile macroprudențiale pentru a fi puse la dispoziție prin ESAP.
Schimbări legislative principale
Modificările legislative vizează mai multe acte normative existente:
- Ordonanța de urgență nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, prin introducerea articolului 242, care reglementează transmiterea informațiilor către organismul de colectare și punerea acestora la dispoziția ESAP începând cu 10 ianuarie 2030.
- Ordonanța de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, prin introducerea articolului 2343 și modificarea articolului 16310, clarificând rolul ASF și al BNR în colectarea datelor și transmiterea lor către ESAP.
- Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, prin completarea art. 3, care definește CNSM ca organism de colectare pentru datele macroprudențiale.
- Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și firmelor de investiții, prin introducerea articolelor 6331–6336, care stabilesc obligația entităților de a transmite datele relevante BNR sau ASF, conform competențelor acestora, și de a respecta cerințele de formatare și metadate prevăzute de ESAP.
- Legea nr. 233/2022 privind obligațiunile garantate și Legea nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a S.S.I.F., prin introducerea articolelor 331 și 511 și modificări corespunzătoare, pentru alinierea la cerințele ESAP.
Implicațiile practice
Noile prevederi stabilesc termene clare pentru implementare: până la 10 ianuarie 2030, toate informațiile relevante trebuie să fie puse la dispoziția ESAP în formate standardizate, care permit extragerea de date și includ metadatele necesare pentru identificarea entităților și tipurilor de informații.
Neimplementarea acestor modificări ar expune România la sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de transpunere a legislației europene, subliniind importanța armonizării cadrului legislativ național cu directivele UE în domeniul financiar.
Proiect
Notă de fundamentare