Comisia Europeană a publicat pe 8 iulie 2025 cel de-al șaselea raport anual privind statul de drept, primul din noul mandat al Comisiei actuale. Documentul oferă o evaluare detaliată a situației în cele 27 de state membre, dar și în patru țări candidate: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Raportul subliniază importanța statului de drept pentru democrație, securitate și funcționarea pieței unice europene, accentuând legătura directă dintre buna guvernanță și competitivitate economică.
Conform raportului, majoritatea statelor membre au înregistrat progrese semnificative în cele patru domenii-cheie analizate: justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și echilibrul instituțional. Totuși, persistă provocări, iar în unele cazuri, preocupări serioase. Reformele în justiție, strategiile anticorupție și alinierea la Legea europeană privind libertatea mass-mediei sunt în desfășurare, însă ritmul este inegal între state.
Un accent aparte a fost pus pe impactul statului de drept asupra mediului economic, în special pentru întreprinderile mici și mijloc șiii. De asemenea, raportul evidențiază rolul fundamental al unui cadru legislativ stabil și transparent pentru investiții și încrederea publică. Comisia invită statele membre și instituțiile UE să continue dialogul și să implementeze recomandările formulate, în paralel cu sprijinirea țărilor în curs de aderare.
Raportul şi recomandările privind România
Capitolul dedicat României oferă o imagine mixtă: progrese notabile în zona justiției și anticorupției, dar și îngrijorări persistente legate de mass-media, transparență legislativă și corupția în achizițiile publice.
SISTEMUL JUDICIAR
Comisia arată că percepția privind independența justiției din România a scăzut semnificativ comparativ cu anii anteriori, atât în rândul publicului larg (44% în 2025, față de 52% în 2024), cât și în mediul de afaceri.
Cu toate acestea, Comisia notează progresele procesului de ajustare a legislației în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția.
Menționează expres demersurile legislative privind independența procurorilor de rang înalt şi a poliției judiciare, în special prin proiectul de lege al Ministerului Justiției de prelungire a mandatului procurorilor de rang înalt cu o perioadă cuprinsă între trei și cinci ani fără posibilitate de reînnoire precum şi propunerea de a scoate poliția judiciară de sub autoritatea directă a Ministerului de Interne, în sensul necesității unei legi care să prevadă că agenții poliției judiciare nu sunt obligați să raporteze ministrului de interne cu privire la activitatea lor
Se menționează intenția Guvernului de evaluare a punerii în aplicare a legilor justiției abia după cinci ani de la intrarea lor în vigoare (2022) atrăgând atenția asupra lipsei unui cadru instituit în acest scop.
În plus, sunt semnalate deficiențe în procesul de promovare a judecătorilor prin :
- lipsa anonimizării candidaturilor individuale examinate de CSM și
- existenta unui dezechilibru de reprezentare în Secția pentru judecători a CSM.
Se semnalează şi lipsa unui audit privind repartizarea dosarelor Inspecției Judiciare
Se constată o îmbunătățire în transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare, prin publicarea rezumatelor hotărârilor relevante și dezvoltarea aplicației informatice (Rejust). Cu toate acestea, magistrații semnalează în continuare presiuni interne și externe, inclusiv din partea clasei politice.
Reforma digitală a justiției: îngrijorări privind accesul la dosarele judiciare
Ministerul Justiției lucrează la un sistem informatic centralizat care va stoca în format digital dosarele cauzelor aflate pe rol, urmând să permită accesul părților și al reprezentanților legali la documentele cauzelor pendinte într-o formă consolidată. Bazele de date ar urma să fie găzduite și administrate la nivel central, în cadrul Ministerului Justiției.
Deși ministerul a manifestat deschidere în ceea ce privește luarea în considerare a unor garanții pentru menținerea independenței sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii, comitetul executiv al Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare și alte părți interesate și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu absența unor garanții care să prevină posibilitatea ca Ministerul Justiției să acceseze dosarele aflate în curs de soluționare, inclusiv datele stocate pe calculatoarele judecătorilor și ale personalului instanțelor.
Una dintre preocupări este lipsa unui mecanism de identificare a eventualelor accesări ale datelor, care să permită verificarea dacă și când un astfel de acces a avut loc.
Ministerul Justiției și-a exprimat disponibilitatea de a analiza aceste aspecte, în vederea asigurării independenței sistemului judiciar.
Calitatea
La capitolul calitate, se remarcă o ușoară creștere a ratei de ocupare a posturilor de judecător (83%) și procuror (74%), însă CSM consideră că volumul de muncă rămâne critic, în special în apel și la nivelul parchetelor.
Se arată că accesul la asistență judiciară a fost extins, incluzând și organizațiile non-profit, iar aproximativ 30.000 de persoane au beneficiat de ajutor public în 2024. Totuși, persistă lipsa de transparență în publicarea datelor privind beneficiarii și bugetele utilizate.
Eficiența
În ceea ce privește eficiența, se arată că durata medie de soluționare a cauzelor a crescut de la 160 de zile (2021) la 228 de zile (2023), iar rata de soluționare a scăzut la 87%. Comisia avertizează că întârzierile pot constitui un obstacol efectiv în calea accesului la justiție, inclusiv în cauzele ce vizează transparența administrativă și accesul la informații de interes public.
Cadrul anticorupție în România
Raportul Comisiei Europene oferă o imagine mixtă asupra luptei împotriva corupției: deși unele rezultate operaționale sunt încurajatoare, persistă vulnerabilități importante, inclusiv în ceea ce privește prescripția faptelor, transparența politică și reglementarea integrității.
Corupția, o percepție constant ridicată
Percepția asupra corupției în rândul cetățenilor și al mediului de afaceri rămâne ridicată. 75% dintre respondenții sondajului Eurobarometru o consideră răspândită în România, iar 60% afirmă că sunt afectați direct în viața de zi cu zi. La nivelul firmelor, 90% consideră că fenomenul este generalizat, iar 72% cred că afectează desfășurarea afacerilor. Totuși, o parte semnificativă (51%) consideră că există suficiente condamnări pentru ca sistemul să aibă un efect descurajator.
O nouă Strategie națională anticorupție (SNA)
Se menționează că a început pregătirea unei SNA post-2025, care va asigura că măsurile anticorupție vizează sectoarele cu risc ridicat și sunt adaptate la cele mai recente tendințe ale tipologiilor corupției. O nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale
Activitatea DNA și a instanțelor
Direcția Națională Anticorupție a obținut în 2024 un număr comparabil de condamnări cu anul precedent: 391 de persoane au fost condamnate definitiv, în timp ce rata de ocupare a rămas constantă (peste 85%). DNA a continuat investigarea cauzelor nesoluționate și a solicitat extinderea duratei maxime a anchetelor sub acoperire pentru cazurile complexe.
Parchetul General și instanțele au pronunțat hotărâri definitive în peste 160 de dosare de corupție, iar în total au fost soluționate 1.702 cauze. EPPO a investigat 44 de dosare de corupție cu componentă europeană.
Prescripția – un obstacol major în sancționarea corupției
Un punct central al raportului îl constituie efectele combinate ale deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenele de prescripție. Aceste interpretări au dus la clasarea a sute de dosare, inclusiv prin extinderea aplicării principiului legii penale mai favorabile - lex mitior - pentru faptele comise anterior lunii mai 2022. Numai în 2024 au fost întrerupte procedurile penale pentru 307 inculpați pe motiv de prescripție, dublu față de 2022. ÎCCJ a sesizat CJUE pentru clarificări privind compatibilitatea acestor efecte cu dreptul european.
Investigarea corupției din sistemul judiciar
Față de raportul din 2024 prin care Comisia a recomandat României să ia măsuri pentru a asigura la nivel operațional investigarea şi urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, prin raportul din 2025 s-a constat că structura specializată pentru investigarea acestor fapte, înființată în 2022, a reușit să reducă numărul de cauze pendinte.
În 2024 au fost emise doar șase puneri sub acuzare, iar CSM și organizațiile magistraților atrag atenția asupra resurselor limitate și nivelului insuficient de specializare. Astfel sistemul este considerat încă în proces de consolidare.
ANI – între presiuni instituționale și deficit de personal
Agenția Națională de Integritate continuă să gestioneze declarațiile de avere și conflictele de interese, însă resursele sale sunt limitate. Doar 102 din cele 160 de posturi prevăzute sunt ocupate. În plus, decizia CCR din mai 2025 a declarat neconstituționale prevederile referitoare la declararea averilor membrilor de familie, iar obligația publicării online a fost restrânsă. Aceste modificări pot afecta transparența și capacitatea ANI de a preveni conflictele de interese. Un grup de lucru format împreună cu Ministerul Justiției analizează impactul acestor decizii.
Lobby și integritate parlamentară – lipsa reglementării persistă
Nu s-au făcut pași concreți în reglementarea activităților de lobby pentru senatori și deputați. Legea adoptată în aprilie 2025 stabilește reguli privind lobby-ul pentru anumite categorii de funcționari, dar exclude în mod explicit parlamentarii. Discuțiile din Parlament nu s-au concretizat într-un cadru legal coerent. De asemenea, regimul cadourilor, favorurilor și altor beneficii pentru aleșii naționali rămâne insuficient reglementat.
Finanțarea partidelor politice – transparență întârziată
Proiectul de lege propus de AEP în 2023 pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor nu a fost adoptat până în prezent. Curtea de Conturi a evidențiat lacune legislative, inclusiv lipsa unor plafoane clare și a unor reguli privind fondurile rămase neutilizate. Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR a avut în vedere inclusiv finanțări nedeclarate ale campaniilor.
Corupția în achizițiile publice
Achizițiile publice rămân un domeniu cu risc ridicat. 37% dintre firme susțin că au fost afectate de corupție în cadrul licitațiilor publice. 75% dintre investigațiile Consiliului Concurenței din 2024 au vizat proceduri de achiziții. Curtea de Conturi semnalează nereguli frecvente la nivel local și recomandă instruire suplimentară pentru funcționarii locali. Procesul de digitalizare a achizițiilor este în curs, iar sistemul este acum interconectat cu alte registre pentru a facilita prevenirea fraudei.
Pluralismul și libertatea mass-mediei în România – constatări ale Comisiei Europene (2025)
În ceea ce privește presa, Comisia Europeană a găsit multe deficienţe.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este insuficient dezvoltat.
Acesta ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic.
Consiliul Național al Audiovizualului se constată că continuă să funcționeze cu personal subdimensionat (118 angajați din 153 prevăzuți) și fără un sistem informatic modernizat. Deși în 2024 și-a intensificat activitatea de monitorizare, resursele rămân insuficiente. Comisia notează, de asemenea, îngrijorări legate de eficiența sancțiunilor aplicate de CNA, precum și de extinderea atribuțiilor sale în contextul implementării Regulamentului privind serviciile digitale.
Nu există autoreglementare în sectorul media.
Nu există consilii media reprezentative sau coduri de etică unanim acceptate, iar jurnaliștii şi principalele trusturi media nu s-au implicat în inițiativele existente.
Nu s-au înregistrat progrese în consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, așa cum se recomandase în raportul anterior.
Proiectul de lege din 2021 privind reformarea cadrului de funcționare a televiziunii și radioului public nu a avansat, iar măsuri concrete în acest sens nu au fost adoptate. (Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 41/1994 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, Pl-x nr. 262/2021). Ratele de audiență ale televiziunii naționale publice rămân nesemnificative (1,4 %).
Transparența proprietății media rămâne deficitară.
Dincolo de sectorul audiovizual, informațiile sunt greu accesibile, incomplete și uneori neactualizate. Riscul în această privință este considerat ridicat (72%, conform MPM 2025). Informațiile despre proprietatea asupra societăților din domeniul mass-mediei se găsesc în mod deficitar şi doar contra cost în baza de date a Registrului Național al Comerțului. Informațiile conținute în acesta sunt limitate, deoarece nu includ unele site-uri de știri online, adesea finanțate din surse opace. Guvernul sugerează posibilitatea de a obține informații suplimentare din consultarea Registrului Beneficiarilor Reali. Pentru punerea în aplicare a Regulamentului european privind libertatea mass-mediei, inclusiv în ceea ce privește transparența proprietății asupra mass-mediei va fi înființat un grup interinstituțional, din care va face parte și CNA, pentru a identifica legislația care trebuie modificată și adoptată.
Finanțarea presei rămâne netransparentă.
Finanțarea netransparentă a presei inclusiv prin fonduri publice și din partea partidelor politice, continuă să afecteze independența editorială.
În 2023, partidele au cheltuit aproximativ 24,5 milioane euro pentru publicitate, adesea fără o delimitare clară între conținut editorial și promovare politică.
Accesul la informații publice rămâne problematic.
În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Cadrul juridic privind accesul la documente nu a fost încă modificat. Guvernul lucrează la un cod de proceduri administrative care consolidează normele de reglementare a activităților instituțiilor publice, inclusiv la o lege privind accesul la informațiile publice și la o lege privind transparența. Codul va înlocui, de asemenea, proiectul de lege120 menit să actualizeze Legea privind libertatea de informare. Codul urmărește să faciliteze accesul la informații în locul accesului la documente, aceasta fiind principala justificare utilizată de organismele publice Se lucrează la un nou cod dministrativ care să includă reglementări privind transparența și libertatea de informare, dar societatea civilă și jurnaliștii avertizează că noile reglementări pot introduce sarcini dministrative excesive, în special pentru organizațiile non-profit din sectorul media.
Presiunile asupra jurnaliștilor persistă.
„Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor. „
Din iunie 2024, au fost semnalate 28 de incidente, inclusiv hărțuiri, intimidări, supraveghere și interceptări, unele confirmate ca fiind autorizate de instanțe. Proiectul de transpunere a Directivei anti-SLAPP * este în lucru și prevede extinderea garanțiilor și asupra cauzelor interne.
*A se vedea Directiva (UE) 2024/1069 privind protejarea persoanelor care participă public împotriva acțiunilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive („procese strategice împotriva participării publice” - denumite în mod obișnuit „SLAPP”)
Probleme instituționale privind echilibrul puterilor – Constatările Comisiei Europene (2025)
Consultări publice și transparență legislativă
Comisia remarcă unele progrese în organizarea consultărilor publice, prin instruiri adresate funcționarilor și extinderea planificată a platformei e-consultare în 2025. Cu toate acestea, în practică, persistă deficiențe semnificative. Consultările sunt adesea formale, cu termene scurte, iar proiectele legislative cu impact asupra drepturilor fundamentale nu sunt supuse consultării specifice prevăzute de lege. Organizațiile societății civile atrag atenția asupra utilizării frecvente a excepției de „urgență”, care permite evitarea obligațiilor de transparență.
Imprevizibilitate legislativă și utilizarea ordonanțelor de urgență
Imprevizibilitatea legislativă rămâne o preocupare majoră pentru investitori și societatea civilă. În 2024, Guvernul a emis 156 de ordonanțe de urgență, în creștere față de 131 în 2023. OUG-urile au vizat domenii sensibile, inclusiv fiscalitate și legislație electorală, și au constituit o parte semnificativă a noii legislații. Evaluările de impact lipsesc frecvent sau sunt superficiale, iar controlul parlamentar este rareori exercitat.
Protecția investițiilor și funcționarea administrației
În pofida contextului legislativ instabil, 58% dintre întreprinderi declară încredere în protecția legală a investițiilor. Percepția privind independența Consiliului Concurenței este moderată (49%). Totuși, Comisia atrage atenția asupra limitărilor mecanismelor de executare a deciziilor instanțelor administrative, inclusiv în cazurile de nerespectare repetată a hotărârilor.
Executarea hotărârilor CEDO
România înregistrează progrese lente în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. La începutul anului 2025, erau 111 hotărâri principale încă neexecutate (cu patru mai puține decât în 2024), iar durata medie de implementare a crescut la 6 ani și 3 luni. Rata de executare a scăzut ușor, la 40%.
Legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.
Proiectul legislativ al Autorității Electorale Permanente pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice și asigurarea respectării normelor aferente a fost prezentat Camerei Deputaților din octombrie 2023, fără a fi prevăzută o dată de adoptare. Curtea de Conturi a declarat că legislația actuală nu reglementează suficient aspecte precum limitele maxime ale cheltuielilor, salariile, cheltuielile de deplasare sau ceea ce ar trebui să se întâmple cu fondurile care nu sunt utilizate (integral). Persistă preocupările legate de transparența finanțării partidelor politice exprimate în rapoartele anterioare privind statul de drept, în special în ceea ce privește lipsa unui audit aprofundat, a investigării și a sigurării respectării normelor, precum și sancțiunile reduse pentru neconformitate. Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a menționat printre altele finanțarea campaniei electorale din surse nedeclarate, inclusiv online, cu încălcarea legislației electorale.
Instituțiile pentru drepturile omului
În ceea ce privește acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, nu s-au înregistrat progrese. Procesul pentru IRDO și Avocatul Poporului este blocat din cauza observațiilor GANHRI privind lipsa de conformitate cu Principiile de la Paris. IRDO se confruntă cu dificultăți operaționale majore: 70% din posturi sunt vacante, bugetul a fost redus la jumătate, iar sediul este inadecvat. Instituția riscă să își înceteze activitatea în lipsa unei soluții. În paralel, mandatul Avocatului Poporului a expirat în iunie 2024, fără ca Parlamentul să fi numit un succesor sau să fi inițiat procedura.
Spațiul civic și rolul societății civile
Comisia notează adoptarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă 2025–2030, dar subliniază că spațiul civic rămâne restrâns. Organizațiile societății civile semnalează dificultăți în accesul la fonduri, bariere administrative și participare limitată în procesele decizionale. De asemenea, unele inițiative legislative care vizează sprijinirea activității OSC-urilor, inclusiv modificarea legii adunărilor publice, sunt blocate în Parlament. Cazurile SLAPP împotriva ONG-urilor, în special în domeniul mediului, continuă să fie raportate.
Mai multe detalii aici.