București, 8 septembrie 2025 – Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care aduce modificări semnificative normelor metodologice privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară (HG nr. 690/2017). Documentul urmărește consolidarea cadrului legal prin introducerea unor mecanisme mai stricte de prevenire și combatere a corupției, în linie cu recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Proiectul poate fi consultat de public, iar propunerile și observațiile celor interesați sunt așteptate până la 19 septembrie 2025, la adresa de mail dpdu@mae.ro sau la adresa poștală a Ministerului Afacerilor Externe, Aleea Modrogan, nr. 14, sector 1, București, cod 011822.
Ce aduce nou proiectul?
Prin proiectul de hotărâre se propune modificarea și completarea anexelor nr. 4, nr. 5, nr. 6 și nr. 8 la Normele metodologice cu privire la realizarea activităților de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.690/2017, cu modificările ulterioare.
Modificările vizează în concret următoarele modificări și completări:
· Anexa 4 – Evaluarea capacității ONG-urilor
o completarea secțiunii 1.2. Istoric cu obligativitatea menționării existenței unei condamnări penale definitive sau a unei proceduri penale în curs împotriva ONG-ului sau reprezentanților săi, pentru infracțiuni precum: (fraudă, corupție, evaziune fiscală, deturnare de fonduri, spălare de bani, finanțarea sau sprijinirea actelor de terorism, apartenența sau implicarea în activități de criminalitate organizată, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, încălcarea normelor privind munca minorilor sau implicarea în activități de trafic de persoane);
o revizuirea formulării întrebărilor din secțiunile 1.1. Statut legal și 1.3. Obiect de activitate pentru mai multă claritate și formalizare;
o introducerea unei secțiuni distincte dedicate analizei capacității ONG-ului de a gestiona riscurile de corupție.
Capitolul 4 – Responsabilitățile beneficiarului se completează cu cerințe noi pentru beneficiari și partenerii lor:
o instituirea și menținerea unui sistem de gestionare a riscurilor de corupție;
o verificarea și asumarea răspunderii pentru exactitatea informațiilor furnizate de parteneri;
o consultarea listelor publice de excludere naționale/internaționale;
o introducerea de clauze anticorupție și regim de sancțiuni interne;
o schimb de informații cu autoritățile competente și raportarea către RoAid a suspiciunilor de corupție sau infracțiuni conexe prevederi explicite care interzic implicarea beneficiarului în activități ilicite și obligă la excluderea exploatării, abuzului sau hărțuirii sexuale;
o introducerea unui capitol distinct privind suspendarea finanțării și măsurile aplicabile în caz de nereguli nerezolvate;
o completarea regulilor privind restituirea contribuției financiare și sancțiunile, incluzând situațiile de încălcare a legii, a obligațiilor contractuale sau de furnizare de informații false
· Anexa 8 – Acordul de parteneriat
o modificarea preambulului pentru alinierea la Legea nr. 213/2016 și actualizarea terminologiei („partener” în loc de „beneficiar”);
o revizuirea Capitolului 2 – Contribuție, prin eliminarea formulărilor actuale și actualizarea în conformitate cu art. 30 alin. (3) din HG nr. 690/2017;
o completarea Capitolului 3 – Responsabilitățile partenerului cu cerințe noi:
o instituirea și menținerea unui sistem de gestionare a riscurilor de corupție;
o instituirea unui regim de sancțiuni intern, eficient și proporțional, aplicabil în caz de încălcare a normelor de integritate;
o schimb de informații cu autoritățile competente și raportarea suspiciunilor către RoAid;
o excluderea expresă a exploatării, abuzului sau hărțuirii sexuale;
o declarație expresă privind lipsa unor condamnări definitive sau proceduri penale în curs pentru fapte grave (corupție, fraudă, evaziune, spălare de bani, terorism, criminalitate organizată, infracțiuni sexuale).
o introducerea unei noi prevederi în Capitolul 4 – Rezolvarea diferendelor: dacă soluționarea amiabilă eșuează, pentru partenerii români litigiul se judecă la instanța din circumscripția RoAid.
De asemenea, potrivit proectului proiectele deja aflate în derulare vor continua conform legislației aplicabile la momentul demarării acestora.
Context internațional: OCDE și Convenția anti-mită
Aceste modificări se înscriu în eforturile României de a-și consolida candidatura la OCDE și de a respecta angajamentele asumate prin aderarea la Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini. România a devenit, în iulie 2023, al 45-lea membru al Grupului de lucru anti-mită (WGB) al OCDE, după ratificarea Convenției prin Legea nr. 202/2023.
O nouă evaluare a României de către WGB este programată pentru octombrie 2025, ceea ce face ca implementarea rapidă a acestor reforme să fie crucială. În plus, România urmărește obținerea statutului de membru al Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE (DAC), organism care monitorizează politicile de cooperare internațională.
De ce este important?
Prin aceste modificări, România urmărește:
· creșterea gradului de responsabilizare a organizațiilor implicate în proiecte de cooperare;
· alinierea la standardele internaționale în materie de integritate și transparență;
· consolidarea poziției în procesul de aderare la OCDE.
Într-un context global în care bunele practici în cooperarea pentru dezvoltare presupun toleranță zero față de corupție, exploatare sau abuz, actualizarea cadrului legislativ devine nu doar oportună, ci și necesară pentru credibilitatea și eficiența României ca actor internațional.