Un nou proiect legislativ aflat în prezent în dezbatere parlamentară propune, pentru prima dată în România, un cadru juridic dedicat prevenirii epuizării profesionale la locul de muncă. Inițiativa, înregistrată la Senat cu numărul B749/2025, nu este încă lege și nu produce efecte juridice, însă deschide o discuție relevantă despre modul în care riscurile psihosociale ar putea fi gestionate mai sistematic în relațiile de muncă.
Ce urmărește proiectul
Propunerea legislativă are ca obiectiv principal definirea clară a epuizării profesionale și introducerea unor mecanisme de prevenție, cu accent pe organizarea muncii și pe responsabilitatea angajatorilor. Inițiatorii pleacă de la definiția consacrată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care include burnout-ul în ICD-11 ca fenomen strict ocupațional, fără caracter medical.
Concret, proiectul urmărește:
- prevenirea epuizării profesionale în rândul salariaților;
- promovarea unor condiții de muncă echilibrate;
- reducerea riscurilor psihosociale asociate activității profesionale;
- protejarea angajaților împotriva suprasolicitării cronice.
Cum este definită epuizarea profesională
Potrivit proiectului, epuizarea profesională este o stare asociată activității de muncă, generată de factori de stres persistenți, care se manifestă prin trei dimensiuni principale:
- epuizare sau consumare accentuată a resurselor de energie;
- distanțare mentală față de muncă, inclusiv atitudini de cinism sau negativism;
- scăderea eficienței profesionale și a sentimentului de realizare.
Un element esențial este delimitarea explicită față de sfera medicală: epuizarea profesională nu este considerată boală, nu reprezintă afecțiune psihică și nu intră în categoria bolilor profesionale.
Obligații propuse pentru angajatori
Proiectul introduce obligații diferențiate, în funcție de dimensiunea organizației.
Pentru toți angajatorii, sunt prevăzute:
- informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire;
- includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii.
Pentru angajatorii cu peste 50 de salariați, apar obligații suplimentare:
- elaborarea anuală a unui plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat activității concrete;
- realizarea unei evaluări interne specifice a riscurilor psihosociale;
- instituirea unui mecanism confidențial de sesizare a situațiilor de epuizare, fără riscuri de represalii pentru angajați.
Măsuri facultative, cu aplicare practică
Proiectul nu impune, dar permite angajatorilor să introducă măsuri suplimentare prin regulamente interne sau contracte colective, precum:
- acordarea unor zile de concediu plătit pentru refacere profesională, la cerere, fără justificări medicale;
- facilitarea accesului la ședințe de sprijin psiho-emoțional profesional, oferite de psihologi autorizați, cu participare voluntară și confidențială.
Costurile pentru aceste servicii ar putea fi suportate integral sau parțial de angajator, dacă acesta optează pentru astfel de pachete.
Drepturi consolidate pentru salariați
În oglindă, proiectul recunoaște explicit mai multe drepturi ale angajaților:
- dreptul de a fi informați despre riscurile de epuizare profesională;
- dreptul de a semnala situații de suprasolicitare fără sancțiuni sau consecințe negative;
- dreptul de a solicita o discuție formală privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără riscuri disciplinare.
De asemenea, neparticiparea la activitățile de sprijin psiho-emoțional nu ar putea constitui motiv de sancționare.
Rolul Ministerului Muncii
Un element-cheie al proiectului este implicarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care ar urma să elaboreze, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii (dacă va fi adoptată):
- un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale;
- instrumente de auto-evaluare a riscurilor psihosociale;
- orientări metodologice pentru mecanismele de sesizare și sprijin;
- standarde recomandate pentru consilierea profesională non-clinică.
Stadiul actual: dezbatere parlamentară
Este important de subliniat că proiectul nu este în vigoare. În prezent, acesta se află înregistrat la Senat pentru dezbatere, a fost transmis pentru avize și pentru punct de vedere către Guvern și alte instituții relevante. Procedura nu este una de urgență, iar forma finală poate suferi modificări semnificative.
De ce contează această inițiativă?
Chiar înainte de adoptare, proiectul aduce în prim-plan o temă tot mai prezentă în mediul profesional: impactul stresului cronic asupra performanței, retenției de personal și climatului organizațional. Din perspectivă practică, inițiativa semnalează o posibilă schimbare de paradigmă – de la abordări reactive și informale, la politici structurate de prevenție, aliniate standardelor europene.
Rămâne de văzut dacă și în ce formă proiectul va fi adoptat, însă dezbaterea pe care o generează este, în sine, un pas important spre profesionalizarea gestionării riscurilor psihosociale la locul de muncă.
Pentru mai multe detalii, puteşi consulta: Proiectul de lege si Expunerea de motive.