București, 19 noiembrie 2025 – în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025, act normativ care aduce modificări semnificative Legii reformei în domeniul sănătății (Legea nr. 95/2006). (PL-X nr. 61/2025)
Miza principală a sesizării o constituie reglementările referitoare la prelucrarea și stocarea datelor cu caracter personal, extrem de sensibile, în noul sistem informatic i-RUBT (Registrul Unic de Boli Transmisibile Electronic).
Critica de Fond: Dosarul de Sănătate Păstrat „Pe Viață”
Obiecția Președintelui vizează în mod specific Art. V alin (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 180/2020, modificat, care prevede că datele personale și datele privind starea de sănătate a cetățenilor—incluzând diagnosticul, istoricul de testări și vaccinări—sunt păstrate în i-RUBT pe toată perioada de viață a persoanei vizate și nu pot fi șterse, urmând ca la 180 de zile de la decesul persoanei înregistrate să fie anonimizate și păstrate în vederea utilizării strict în scop științific.
Președintele Nicușor Dan atrage atenția că textul de lege nu face distinția între:
- bolile transmisibile la care agentul patogen rămâne în stare activă în organism;
- bolile transmisibile la care agentul patogen rămâne în stare latentă în organism; și
- bolile transmisibile la care agentul patogen este complet eliminat din organism.
” Ca o consecință, o persoană ale cărei date cu caracter personal au fost înscrise în acest registru va rămâne înregistrată pe întreaga perioadă a vieții sale, deși s-a vindecat complet, fără risc de recidivă sau de contagiozitate post boală, nemaifiind nici măcar purtător cronic al virusului și neavând nevoie de urmărire medicală de lungă durată. Față de această persoană, rațiunea pentru care s-a făcut înscrierea în registru nu mai corespunde realității, măsura menținerii înregistrării pierzându-și scopul inițial și, pe cale de consecință, caracterul necesar.”
În opinia șefului statului, o astfel de măsură contravine direct dispozițiilor:
- art. 26 din Constituție, ce reglementează viața intimă, familială și privată, coroborat cu art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului;
- art. 148 prin raportare la art. 7 și art. 8 alin. (2) teza a II-a din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - referitoare la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal; precum și dispozițiilor
- art. 1 alin. (3) din Constituție, în componenta referitoare la demnitatea umană.
Încălcarea demnității umane (Art. 1 alin. 3): Se argumentează că tratarea cetățenilor, chiar și a foștilor pacienți, ca simple obiecte ale acțiunii statului, ale căror date trebuie păstrate indefinit, contravine principiilor demnității umane.
Președintele Dan invocă, printre altele, Decizia CCR nr. 498/2018, care la paragraful 36 a reiterat un considerent din jurisprudența CEDO : ”stocarea și colectarea datelor de sănătate ale unei persoane pentru o perioadă lungă de timp, fără a avea o legătură cu scopul inițial al colectării acestora, constituie o ingerință disproporționată în dreptul la respectarea vieții private [Hotărârea din 26 ianuarie 2017 - Cauza Surikov împotriva Ucrainei, paragrafele 70 și 89], aspect ce contravine art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.”
Păstrarea permanentă a datelor, fără posibilitatea de ștergere, chiar și după vindecarea completă a pacientului, este considerată o măsură disproporționată în raport cu scopul legitim al monitorizării sănătății publice, se arată în sesizare. Această prevedere afectează în mod nejustificat dreptul fundamental al cetățeanului de a obține rectificarea sau ștergerea datelor sale, putând crea chiar și teoretic ”un risc de abuz, șantaj sau discriminare, întrucât accesul larg ori utilizarea ulterioară în alte scopuri decât cele strict medicale pot fi folosite pentru a exercita presiune, a limita oportunitățile profesionale sau a afecta relațiile personale.”
Delegarea Neconstituțională a Garanțiilor
Delegarea garanțiilor fundamentale pe norme secundare:
Președintele critică faptul că detaliile esențiale privind condițiile de acces, măsurile de securitate și modul de exercitare a drepturilor în i-RUBT sunt lăsate la latitudinea unui Ordin comun al ministrului sănătății și al directorului STS.
Încălcarea Principiului Legalității:
Potrivit CCR (Decizia nr. 498/2018), normele secundare (Ordinea, HG-urile) trebuie să aibă un caracter tehnic, fiind interzis ca ele să reglementeze „veritabile garanții asociate protecției datelor”, care sunt apanajul exclusiv al legii (act primar).
Omisia Răspunderii și a Sancțiunilor
De asemenea, în sesizare se arată că nici OUG nr. 180/2020, nici OG 7/2025 nu conțin dispoziții referitoare la natura răspunderii și la sancțiunile aplicabile în cazul prelucrării nelegale a datelor. Această omisiune contravine cerinței CCR ca legea primară să prevadă în mod expres aceste garanții împotriva riscului de abuz și arbitrar.
Viciu Perpetuat: Critica nu se oprește aici, arătând că noua lege nu face decât să agraveze un viciu existent: Art. 83 din Legea nr. 95/2006 a permis deja ca metodologia de colectare a datelor să fie stabilită printr-o Hotărâre de Guvern (HG 657/2022). Astfel, datele colectate până acum sunt deja afectate ab initio de viciul neconstituționalității.
Implicații Juridice: eliminarea art. 83 din legea 95/2006 și constatarea încetării de drept a H.G. nr. 657/2022
Pe lângă solicitarea de a declara neconstituțională Legea de aprobare a OG 7/2025, Președintele României a cerut Curții Constituționale să constate și
”eliminarea din fondul activ al legislației prin efectul deciziei pe care instanța constituțională o va pronunța în prezenta cauză, a dispozițiilor art. 83 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu consecința încetării de drept a efectelor Hotărârii Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile” (Decizia nr. 414/2010, pct. I al considerentelor).
Este invocat principiul legalității, conform căruia, dacă temeiul legal primar (Legea nr. 95/2006 și modificările sale) este declarat neconstituțional, atunci actele normative subsecvente (precum HG 657/2022) adoptate în baza lui își pierd valabilitatea. Aceasta ar duce la un vid legal imediat în ceea ce privește funcționarea actualului registru de boli transmisibile.
CCR este așteptată să clarifice dacă Guvernul a respectat sau nu rigorile constituționale în procesul de digitalizare a sistemului de sănătate.