De la acumulare la plată – momentul de maturizare normativă
Adoptarea Legii nr. 2/2026 privind plata pensiilor private, care va intra în vigoare pe 5 ianuarie 2027, la un an de la data publicării în Monitorul Oficial, marchează în mod incontestabil finalizarea construcției normative a sistemului de pensii private din România. După aproape două decenii în care cadrul juridic a reglementat exclusiv faza de acumulare a contribuțiilor, legiuitorul instituie, în sfârșit, un regim juridic distinct, coerent și complet pentru faza de plată (decumulare).
Legea este situată la confluența dreptului financiar, a dreptului civil și a dreptului administrativ prudențial. Forma finală adoptată este rezultatul unui proces legislativ complex, în care expunerea de motive, amendamentele admise și – mai ales – cele respinse joacă un rol interpretativ relevant, fără a afecta însă supremația textului legal în vigoare.
Fundamentul normativ - separarea fazei de plată de faza de acumulare
Legea nr. 2/2026 consacră expres separarea juridică și funcțională dintre:
- faza de acumulare a pensiilor private (reglementată de legile Pilonului II, III și ocupațional);
- faza de plată a acestora, reglementată exclusiv prin noul act normativ.
Această separare produce efecte juridice esențiale:
- apariția fondurilor de plată a pensiilor private, cu scop unic;
- nașterea unor raporturi juridice distincte între beneficiar și furnizor;
- aplicarea unor reguli prudențiale adaptate riscurilor de longevitate și de investiții.
Un participant la Pilonul II nu mai rămâne „dependent” juridic de administratorul fondului de acumulare după pensionare. În momentul trecerii în faza de plată, el intră într-un nou raport juridic, guvernat de un contract de plată, cu drepturi și obligații diferite.
Fondurile de plată a pensiilor private – instituție juridică nouă
Una dintre cele mai importante inovații ale legii este instituirea fondurilor de plată a pensiilor private, ca structuri distincte de fondurile de acumulare.
Fondurile de plată:
- sunt administrate exclusiv de furnizori autorizați de A.S.F.;
- au reguli proprii de investiții;
- sunt supuse obligației de constituire a rezervelor și provizioanelor tehnice;
- sunt protejate prin Fondul de garantare a drepturilor din sistemul pensiilor private.
Un element central al legii îl constituie regimul strict de autorizare și supraveghere a furnizorilor de pensii private, competență exercitată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.). Pot dobândi calitatea de furnizor:
· administratorii de fonduri de pensii private;
· societățile de asigurare de viață;
· societățile de administrare a investițiilor;
· administratorii de fonduri de investiții alternative;
· societățile de plată a pensiilor private, entități nou reglementate, cu obiect exclusiv de activitate.
Procedura de autorizare este una complexă, implicând cerințe de capital, guvernanță corporativă, integritate și competență profesională, precum și evaluarea solidității financiare și a planului de afaceri pe termen mediu. Legea instituie, totodată, mecanisme clare de respingere sau retragere a autorizării, inclusiv în situații de încălcare gravă a drepturilor membrilor sau de insuficiență a provizioanelor tehnice.
Din perspectivă juridică, se remarcă separarea capitalului aferent activității de plată de celelalte activități desfășurate de furnizor, ceea ce întărește protecția patrimoniului afectat satisfacerii drepturilor beneficiarilor.
Pragul minim pentru accesul la pensie privată – raționalitate juridică și economică
Legea introduce un prag minim de 12 indemnizații sociale stabilite pentru sistemul de pensii, sub care nu se constituie fond de plată.
Un participant cu un activ de 10.000 lei:
- nu intră într-un fond de plată;
- primește activul direct de la administrator, într-o singură tranșă sau eșalonat pe maximum 12 luni;
- evită costuri administrative disproporționate.
Această soluție reflectă un criteriu de eficiență juridico-economică, absent anterior.
Plata inițială de până la 30% („lump sum”) – echilibru între protecție și autonomie
Legea permite retragerea unei sume inițiale de până la 30%, o singură dată, înainte de începerea plăților lunare.
Amendamentele care propuneau retrageri integrale sau repetate au fost explicit respinse, confirmând opțiunea legislativă pentru protecția veniturilor pe termen lung.
Tipologia prestațiilor: retragerea programată și pensia viageră
Legea consacră două tipuri fundamentale de pensii private, cu regimuri juridice diferite:
· pensia de tip retragere programată, caracterizată prin epuizarea treptată a activului personal al membrului;
· pensia viageră, fundamentată pe calcule actuariale și pe asumarea riscurilor biometrice (longevitate, deces).
Această distincție are consecințe juridice directe asupra regimului drepturilor patrimoniale, al moștenirii și al obligațiilor furnizorului, pensia viageră având o natură apropiată de cea a prestațiilor de asigurare, iar retragerea programată păstrând trăsături specifice administrării de active.
Pensia de tip retragere programată
Aceasta:
- funcționează pe bază de cont individual;
- garantează rambursarea integrală a activului;
- permite transmiterea activului rămas către moștenitori.
Valoarea pensiei lunare se actualizează anual de către furnizor, în conformitate cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii în anul respectiv. Din anul 2024 aceasta este stabilită la 1.281 de lei.
În cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare minime, determină o perioadă de plată mai mare de 8 ani, pensia lunară poate depăși limita stabilită pentru sistemul public de pensii cu condiția ca durata să nu fie mai mică de 8 ani.
Pensia viageră
Pensia viageră:
- este calculată actuarial;
- presupune asumarea riscului de longevitate de către furnizor;
- poate include o componentă de supraviețuitor, adică după decesul pensionarului, suma datorată va fi plătită supraviețuitorului desemnat pe durata vieții acestuia, în cuantumul stabilit ca procent din valoarea pensiei private a membrului;
- poate include o perioadă certă de plată - în cazul în care decesul pensionarului survine înainte de expirarea perioadei certe de plată, suma datorată este plătită beneficiarului desemnat, până la finalul perioadei certe de plată.
Un beneficiar care trăiește peste speranța medie de viață continuă să primească pensia, chiar dacă valoarea cumulată a plăților depășește activul inițial transferat.
Astfel, cel care alege pensia viageră nu depinde de performanța viitoare a contului său individual, ci de soliditatea fondului de plată, care este obligat să asigure plata pe toată durata vieții, inclusiv prin rezerve și mecanisme de garantare.
Regimul fiscal al sumelor primite din fondurile de pensii (Pilonul II, III și ocupaționale)
Sumele primite de participanți, inclusiv sumele retrase ca plată unică (indiferent dacă există sau nu un plafon maxim de 30%), sunt considerate venituri din pensii potrivit art. 99 alin. (2) Codul fiscal, forma la zi:
„Drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaţionale, cu completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.”
În ceea ce privește impozitarea acestor venituri, regimul este reglementat în art. 100 Cod fiscal, care a suferit modificări succesive. La data prezentă și pentru perioada ulterioară (a se vedea și Decizia CCR nr. 357/2025 care a confirmat constituționalitatea noilor reguli):
1. Suma neimpozabilă (deductibilă)
De la 25.07.2025, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei, și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit titlului V – Contribuții sociale obligatorii:
Art. 100 alin. (1) după 25.07.2025 (Cod fiscal)
„Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii.”
2. Sume retrase ca plată unică
Conform art. 100 alin. (4) Cod fiscal, forma de la 25.07.2025:
„Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil.”
Ce sunt „contribuțiile nete ale participantului”?
Potrivit Codului fiscal, atât pentru pensiile administrate privat (Pilonul II), pensiile facultative (Pilonul III) cât și ocupaționale, legiuitorul dispune că la stabilirea venitului impozabil NU se impozitează partea care reprezintă suma efectiv acumulată din contribuțiile personale ale participantului: „venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților...” - Art. 100 alin. (4) și (5) Codul fiscal - varianta în vigoare din 25.07.2025,
Contribuția netă reprezintă totalul sumelor virate efectiv în contul personal de pensii de către participant, fără a include câștigul rezultat din investiții sau eventuale bonusuri/prime acordate de administrator. Nu este deductibilă vreo altă taxă sau contribuție (precum CASS etc.), ci este vorba strict de suma depusă de participant, astfel încât impozitul să nu fie aplicat de două ori: și la venitul inițial, și la retragere.
Cum se determină venitul impozabil și impozitul efectiv datorat?
Exemplificare:
Activ personal total la fondul pe pensii private: 150.000 lei
Plafon legal la plată unică: 30% × 150.000 = 45.000 lei (aceasta este suma maximă ce poate fi retrasă ca plată unică)
Contribuții nete ale participantului (parte din total deja virată): să presupunem 35.000 lei
În lipsa unei defalcări separate, calculul se raportează, pentru simplitate, la valoarea totală a contribuțiilor nete (35.000 lei).
Calcul:
Venit impozabil brut la plată unică: 45.000 lei (plata unică) – 35.000 lei (contribuții nete) = 10.000 lei
La acest venit brut impozabil se aplică cota unică de 10%, conform regimului general al pensiilor private (sunt considerate „venituri din pensii” potrivit art. 99 alin. 2 Cod fiscal).
Plafon neimpozabil (se aplică o singură dată pentru plata unică): 3.000 lei
Sumă efectiv impozitată: 10.000 lei – 3.000 lei = 7.000 lei × 10% = 700 lei impozit.
Contractul de plată și răspunderea juridică a furnizorilor
Contractul de plată a pensiei private:
- este un contract cu executare succesivă;
- creează obligații ferme pentru furnizor;
- este susținut de mecanisme de garantare și de sancțiuni civile, contravenționale și penale.
Dacă un furnizor nu își respectă obligațiile de plată, beneficiarul nu rămâne doar cu un drept teoretic, ci are acces la:
- intervenția A.S.F.;
- Fondul de garantare;
- acțiuni în răspundere civilă.