Plafon de 500 de milioane lei pentru Noua Casă 2025 şi posibilitatea comunicării titlurilor de creanță prin publicitate

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un Proiect Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă” în anul 2025.

2. Plafon al garanțiilor de 500 milioane lei în 2025

Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Finanțelor, în cadrul programului Noua Casă, pentru anul 2025 se propune alocarea unui plafon al garanțiilor de 500 milioane lei. (vezi: art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009). Potrivit notei de fundamentare la acest proiect, se arată că această măsură este corelată cu plafonul general de garanții aprobat prin Legea nr. 8/2025 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal – bugetar pe anul 2025, în valoare de 20.000 milioane lei. Continuarea programului este esențială atât din punct de vedere social cât şi din punct de vedere economic. Programul „Noua Casă” permite accesarea unui credit imobiliar cu avans minim de 5%, comparativ cu 15-25% pentru creditele ipotecare standard. Astfel Programul facilitează în accesul celor care în principiu nu au putut economisi suficient pentru un avans standard (cum sunt tinerii între 18-28 de ani) la achiziția unei locuințe precum şi al celor care dețin deja o locuință de maximum 50 mp și doresc o locuință mai mare. Programul este necesar şi pentru stabilitatea pieței imobiliare, şi pentru menținerea unui flux al distribuitorilor şi al operatorilor economici în condițiile creșterii costurilor de construcție cauzate de scumpirile la energie și materii prime care au condus la o scădere a accesibilității finanțării. Această alocare bugetară urmărește evitarea distorsiunilor în piața imobiliară și asigurarea continuității programului fără impact negativ asupra beneficiarilor.

2. Comunicarea titlului de creanță prin publicitate

De asemenea, pentru a evita situațiile în care ANAF refuză preluarea dosarelor de executare privind recuperarea valorii garanției executate și a accesoriilor aferente, se propune completarea actului normativ cu prevederea ca, în cazul în care comunicarea titlului de creanță nu a fost posibilă (de exemplu, din cauza absenței debitorului de la domiciliu), aceasta să se realizeze prin publicitate. Astfel, anunțul privind emiterea titlului/înscrisului care individualizează creanța bugetară va fi afișat simultan la sediul FNGCIMM și pe pagina de internet a acestuia. În anunț se va menționa că a fost emis titlul/înscrisul prin care se individualizează creanță bugetară pe numele debitorului beneficiar al finanțării garantate. Înscrisul se va considera comunicat prin publicitate în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. Titlul executoriu împreună cu dovada efectuării procedurii de comunicare către debitorul beneficiar al finanțării garantate și documentele aferente* se vor înainta, în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării procedurii de comunicare respectiv, după împlinirea termenului de 15 zile de la data afișării anunțului, organelor fiscale competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul persoană fizică, în vederea recuperării creanței bugetare, în condițiile Codului de Procedură Fiscală.” Dispozițiile se vor aplica și creditelor garantate acordate anterior, inclusiv celor pentru care FNGCIMM a primit cereri de plată din partea finanțatorilor sau pentru care Ministerul Finanțelor a efectuat plata garanțiilor. *Vezi art. 12 din Anexa nr. 3 – Convenția privind implementarea programului "Noua Casă" la Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri nr. 2225/994/2009. Situația existentă În prezent, legislația programului „Noua Casă” prevede că, după ce Ministerul Finanțelor efectuează plata către finanțatori, acesta informează FNGCIMM. Ulterior, FNGCIMM întocmește un înscris prin care se stabilește creanța bugetară rezultată din plata garanției, exprimată în moneda națională, cu termen de scadență în a 31-a zi de la efectuarea plății. În termen de 15 zile calendaristice de la plata garanției către finanțator, FNGCIMM transmite acest înscris debitorului beneficiar al finanțării garantate prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace care asigură confirmarea primirii. Apoi, înscrisul, împreună cu documentele justificative (contractul de garantare și actele care au stat la baza acordării garanției), este înaintat către ANAF, în raza teritorială a domiciliului fiscal al debitorului, pentru demararea procedurii de executare silită. În prezent, însă, un număr tot mai mare de administrații fiscale din cadrul ANAF refuză preluarea acestor debite și returnează integral dosarele de executare către FNGCIMM. Motivul invocat este lipsa confirmării de primire a înscrisului de către debitori. Acest document este esențial, deoarece stabilește creanța bugetară reprezentând suma achitată de Ministerul Finanțelor finanțatorului și care trebuie recuperată de ANAF conform legislației aplicabile și Codului de procedură fiscală. Neînregistrarea acestor debite în evidența fiscală generează mai multe probleme: - dobânzile și penalitățile de întârziere aferente creanței nu sunt calculate de ANAF, contrar prevederilor legale; - ANAF nu poate recuperare plățile de la debitori; - nu se pot iniția măsuri de executare silită privind recuperarea valorii de executare a garanției. Astfel statul riscă să piardă sumele achitate pentru garanții, afectând eficiența programului și bugetul public.

Date statistice – Programul Noua Casă

Conform notei de fundamentare, de la lansarea Programului în 2009 până la sfârșitul lunii decembrie 2024 au fost acordate 334.048 garanții și promisiuni de garantare, însumând 31,68 mld. lei. În anul 2024, până la finalul lunii decembrie, s-au acordat 811 garanții (105,8 mil. lei) și 26 promisiuni de garantare (3,86 mil. lei). De asemenea, între data implementării programului și 31 decembrie 2024, Ministerul Finanțelor a plătit 1.449 garanții în valoare totală de 113,6 mil. lei; din această sumă, 68,8 mil. lei au fost recuperate până la finele anului 2024, iar aproximativ 22,25 mil. lei provin din 268 repuneri în drepturile și obligațiile inițiale ale contractelor de garantare.

Gradul de îndatorare al populației şi raportul creditelor neperformante

Potrivit Raportului BNR asupra stabilității financiare – decembrie 2024, gradul median de îndatorare al populației la acordarea creditelor pentru luna septembrie 2024 era de 35% pentru creditele de consum și 36% pentru creditele imobiliare, în scădere cu 10 puncte procentuale față de perioada anterioară implementării limitelor privind îndatorarea maximă (DSTI-O). Această reducere se explică prin scăderea ponderii creditelor noi (anualizate) acordate cu un grad de îndatorare peste 40%, de la 66% în august 2018 (înainte de introducerea limitelor din 2019) la sub 20% în august 2024. În prezent, aproximativ o treime dintre tranzacțiile imobiliare naționale sunt finanțate prin credit bancar, comparativ cu 50% înainte de pandemie. Portofoliul de credite ipotecare rămâne solid, cu o rată a creditelor neperformante de 1,6% în septembrie 2024: 1,56% pentru creditele „Prima Casă”/„Noua Casă”, 1,61% pentru creditele ipotecare standard.

Piața imobiliară rezidențială

Evoluția pieței imobiliare rezidențiale se poate caracteriza prin următoarele: - prețuri în creștere cu 6,8% dar sub media statelor din regiune; - costuri de construcție tot mai mari: +11% față de anul anterior; - ofertă imobiliară restrânsă: -8,8% față de trimestrul anterior; - cerere în creștere cu 14%; - disparități în ceea ce privește prețul locuințelor și gradul de accesibilitate al populației Deși prețurile locuințelor au crescut în România – cu 6,8% în T2 2024, acestea se mențin sub dinamica observată în economiile similare din regiune, care au înregistrat creșteri mai mari: 17,7% în Polonia, 15,1% în Bulgaria și 9,8% în Ungaria. În București, locuințele rămân mai accesibile comparativ cu alte capitale europene. Estimările BCE arată că în comparație cu alte state UE, proprietățile rezidențiale din România sunt subevaluate, situându-se în teritoriu negativ din septembrie 2011, cu un grad mediu de subevaluare de -24% în medie (T2 2024). Creșterea prețurilor la nivel național este alimentată de oferta redusă și de majorarea costurilor de construcție (cu circa 11% în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024), presiuni ce vor continua pe fondul lipsei de forță de muncă și al măsurilor fiscale din 2024. Oferta de proprietăți disponibile pentru vânzare a scăzut constant: cu 8,8% la nivel național și cu 18% în București în T3 2024 față de T3 2023, iar în segmentul locuințelor noi cu 25% în București. Așteptările sunt de continuare a acestei tendințe, dată fiind dinamica încă negativă a autorizațiilor de construire emise în perioada recentă (-0,1 în intervalul octombrie 2023 – septembrie 2024), deși există semnale de schimbare a trendului în ceea ce privește numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidențiale (+3% de la începutul anului și până în septembrie, față de perioada similară din 2023). Cererea pentru locuințe a crescut pe fondul dezvoltării economice și al majorării veniturilor salariale (câștigul mediu net lunar a crescut cu 14% în septembrie 2024 față de anul precedent). Interesul pentru apartamente a fost cu 14% mai ridicat în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024, iar numărul tranzacțiilor imobiliare a crescut cu 10%. Aproximativ 59% dintre tranzacțiile imobiliare s-au concentrat în cele șase principale centre regionale, cu dinamici pozitive notabile: Iași (53%), Constanța (13%), Timiș (11%), București (8%), Cluj (7%) și Brașov (1%). Disparitățile privind prețurile locuințelor și accesibilitatea continuă să fie semnificative. Indicatorul preț-pe-venit arată că, la nivel național, achiziția unei locuințe tipice necesită în medie circa 8,8 ani de venituri, variind între 6,8 ani în București și peste 11 ani în județul Cluj, unde raportul dintre venituri și valoarea locuințelor este cel mai nefavorabil. Proiect Hot. Noua Casă Notă Fundamentare Hot. Noua Casa Vezi aici alte articole despre programul Noua Casă