Ministerul Justiției a publicat în transparență decizională, la data de 4 septembrie 2025, un proiect de lege care marchează un pas esențial către digitalizarea sistemului judiciar. Inițiativa urmărește transpunerea în legislația națională a dispozițiilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European și al Consiliului privind digitalizarea cooperării judiciare și accesului la justiție în procedurile transfrontaliere.
Contextul european: de la obținerea probelor la participarea deplină prin videoconferință
Până în prezent, legislația română și cadrul european (Regulamentul (UE) 2020/1783) permiteau utilizarea videoconferinței în cauzele civile și comerciale doar pentru obținerea de probe. Astfel, martorii, experții sau chiar părțile puteau fi audiați de la distanță, însă doar în măsura în care acest lucru era necesar strict pentru administrarea probatoriului.
Noua reglementare europeană extinde însă sfera utilizării videoconferinței. Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2023/2844 consacră dreptul părților și al reprezentanților acestora de a participa la întreg procesul prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, nu doar la obținerea de probe. Această schimbare majoră vizează facilitarea accesului la justiție în cauzele cu element de extraneitate și reducerea barierelor de ordin geografic și logistic.
Modificările legislative propuse în România
Proiectul de lege supus dezbaterii introduce un nou articol – art. I13 – în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006. Acesta stabilește reguli detaliate pentru punerea în aplicare a dispozițiilor europene:
- Participarea prin videoconferință – Instanțele vor putea decide ca părțile sau reprezentanții lor aflați în alt stat membru al Uniunii Europene să participe la ședințele de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală. Condiția esențială: aceste mijloace să asigure verificarea identității, securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, precum și respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
- Criteriile de acceptare – Judecătorii vor aprecia oportunitatea utilizării tehnologiei în funcție de disponibilitatea mijloacelor tehnice, opinia părților implicate și caracterul adecvat al utilizării în contextul cauzei.
- Reguli de citare și informare – Citațiile vor trebui să menționeze explicit desfășurarea ședinței prin videoconferință, intervalul orar estimativ al strigării cauzei, precum și instrucțiunile tehnice de acces și autentificare. În plus, instanțele vor putea notifica părțile și prin mijloace moderne – telefon, e-mail sau alte canale electronice – cu confirmarea primirii, chiar și atunci când părțile au termenul „în cunoștință”.
- Extinderea participării la alți actori – Avocații, consilierii juridici, interpreții sau traducătorii vor putea participa la ședințe de la distanță, fără obligația de a fi prezenți fizic lângă parte.
Impactul asupra sistemului judiciar și al părților
Adoptarea acestui proiect ar reprezenta o schimbare structurală în modul de desfășurare a proceselor civile și comerciale cu elemente transfrontaliere.
- Pentru părți și reprezentanți – se reduce semnificativ costul și durata deplasărilor în România sau în alte state membre, fără a se diminua garanțiile procesuale fundamentale.
- Pentru instanțe – se impune dezvoltarea unei infrastructuri IT performante, capabile să asigure confidențialitatea și calitatea audiovizualului, precum și instruirea personalului auxiliar.
- Pentru avocați și alți profesioniști ai dreptului – proiectul deschide posibilitatea reprezentării de la distanță, ceea ce poate conduce la o mai bună eficiență și la diversificarea practicilor profesionale.
Limitele aplicării
Este important de subliniat că normele propuse se aplică exclusiv litigiilor cu elemente de extraneitate. Prin urmare, procesele interne rămân guvernate de dispozițiile actuale din Codul de procedură civilă și din alte legi speciale. Totuși, odată implementată infrastructura tehnică, există șanse mari ca pe termen mediu să se discute și o eventuală extindere la litigiile pur interne.
Dezbatere publică și următorii pași
Conform art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, proiectul este supus dezbaterii publice. Cetățenii, asociațiile profesionale, organizațiile neguvernamentale și orice alte persoane interesate pot transmite propuneri și observații în scris, la sediul Ministerului Justiției (Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București) sau pe e-mail la adresa ddit@just.ro.
După finalizarea procesului de consultare, proiectul va fi transmis Guvernului și ulterior Parlamentului, pentru dezbatere și adoptare.
România face astfel un pas decisiv spre digitalizarea actului de justiție, aliniindu-se la standardele europene. Deși implementarea practică ridică provocări logistice și tehnice, beneficiile pentru accesul la justiție și pentru eficiența proceselor transfrontaliere sunt incontestabile.
Dimensiunea penală: conformitate deja asigurată prin Legea nr. 302/2004
Deși proiectul actual de lege vizează în mod direct aplicarea art. 5 din Regulamentul (UE) 2023/2844, nu trebuie ignorat faptul că același regulament cuprinde, la art. 6, dispoziții referitoare la utilizarea videoconferinței în domeniul cooperării judiciare penale. În acest cadru, sunt vizate instrumente europene precum mandatul european de arestare, recunoașterea reciprocă a hotărârilor penale, supravegherea măsurilor de probațiune sau executarea sancțiunilor alternative.
Pentru aceste aspecte, România se află deja în conformitate, prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, care reglementează posibilitatea audierii prin videoconferință și recunoașterea efectelor actelor judiciare emise în alte state membre. Astfel, în plan penal, nu este necesară o intervenție legislativă suplimentară, ceea ce explică de ce proiectul supus dezbaterii se limitează la completarea cadrului normativ aplicabil în materie civilă și comercială.