În data de 30 iulie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 709, Decizia nr. 6/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Curtea de Apel Brașov. Prin această decizie s-a stabilit că:
„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările anterioare Legii nr. 272/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituită în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.”
Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării, în conformitate cu art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Contextul legislativ și problematica
Sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel Brașov a vizat interpretarea unitară a art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind protecția victimelor infracțiunilor, modificată recent prin Legea nr. 272/2024.
Întrebările centrale ale sesizării au vizat interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 211/2004), astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 272/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor (Legea nr. 272/2024) :
- contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituită în cadrul tribunalului, prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din unul, doi sau trei judecători?
- ce reguli de procedură sunt aplicabile judecăţii contestaţiei anterior menţionate, regulile din apel, din recurs sau cele prevăzute de art. 31 alin. (1)-(3) din Legea nr. 211/2004?
Considerentele Înaltei Curți
În motivarea deciziei, Înalta Curte a realizat o analiză detaliată a naturii juridice a Comisiei și a procedurii de soluționare a cererilor de compensație. Potrivit înaltei curți:
· Comisia pentru acordarea de compensații financiare este o structură jurisdicțională organizată în cadrul tribunalelor, formată din doi judecători. Aceasta nu este un organ administrativ, ci funcționează ca o veritabilă instanță de fond în proceduri speciale.pct. 51-57Art. 28 din Legea nr. 211/25004.
· Hotărârile pronunțate de Comisie au caracterul unor hotărâri judecătorești, fiind supuse controlului judiciar pe calea contestației.pct. 55
· Contestația reglementată de art. 31 alin. (6) nu este un recurs, ci o cale de atac ordinară cu efect devolutiv, asimilabilă apelului.
· Fiind vorba despre o procedură necontencioasă, soluționarea contestației se face în cameră de consiliu, cu citarea victimei și cu participarea obligatorie a procurorului.
Implicațiile deciziei
Decizia clarifică o divergență existentă în practica instanțelor de apel, în care soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor Comisiei era realizată fie de completuri formate dintr-un judecător, fie din trei judecători, în lipsa unei reglementări exprese în legea specială.
Înalta Curte a stabilit că:
· Contestația se judecă în complet format din doi judecători, conform art. 59 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, care reglementează componența completurilor în apel.
· Regimul procedural este cel al apelului în procedura necontencioasă, reglementată de art. 527 și următoarele din Codul de procedură civilă.
· Calea de atac a contestației nu inițiază un nou proces, ci continuă litigiul inițiat prin cererea de compensație, păstrând caracterul necontencios al procedurii.
Concluzie
Decizia nr. 6/2025 a ÎCCJ reprezintă o clarificare esențială pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 211/2004 în materia protecției victimelor infracțiunilor, stabilind fără echivoc:
· Natura jurisdicțională a Comisiei ca instanță de fond;
· Regimul contestației ca o cale de atac ordinară, asimilabilă apelului;
· Obligativitatea judecării contestației în complet de doi judecători, în cameră de consiliu, potrivit regulilor procedurilor necontencioase.
Această interpretare uniformizează practica judiciară și consolidează drepturile victimelor, asigurând o procedură clară și previzibilă pentru soluționarea cererilor de compensații financiare din partea statului.