Guvernul României a adoptat, în ședința din 27 octombrie 2025, o Ordonanță de Urgență care modifică și completează OUG nr. 60/2022 privind cadrul instituțional și financiar de implementare și gestionare a Fondului pentru modernizare, aducând totodată ajustări unor acte normative conexe. Actul are ca scop creșterea capacității administrative și financiare de gestionare a acestui instrument-cheie pentru tranziția energetică, în contextul eforturilor europene de decarbonizare și modernizare a infrastructurii energetice.
Fondul pentru Modernizare – pilon al tranziției verzi
Fondul pentru modernizare (FM), instituit prin Directiva (UE) 2018/410, reprezintă unul dintre principalele mecanisme europene de sprijin pentru investițiile în energie curată, eficiență energetică și infrastructură sustenabilă.
România beneficiază de aproximativ 200,7 milioane de certificate de emisii, echivalentul a aproape 7 miliarde de euro, ce pot fi utilizate până în 2030 pentru proiecte strategice în domeniul energiei.
Ministerul Energiei gestionează simultan:
- 7 apeluri de proiecte prin Fondul pentru modernizare;
- măsuri de investiții prin PNRR – Componenta 6 Energie și C16 RePowerEU;
- scheme de ajutor de stat (OUG nr. 20/2025 și OUG nr. 138/2022).
Această suprapunere de atribuții, combinată cu restricțiile impuse de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, a generat o presiune administrativă severă, care risca să blocheze fluxurile de finanțare.
Astfel, în contextul unei capacități administrative limitate a Ministerului Energiei, Guvernul a decis o serie de reforme pentru fluidizarea proceselor de implementare, accelerarea absorbției fondurilor și reducerea riscurilor de blocaj instituțional.
BID, nou actor instituțional în finanțarea investițiilor energetice
Una dintre cele mai importante modificări este mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) ca entitate cu atribuții în administrarea instrumentelor financiare finanțate din Fondul pentru modernizare. BID va putea derula forme de sprijin financiar destinate:
- creării și modernizării capacităților de producție din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon;
- dezvoltării infrastructurii de transport, distribuție și stocare a energiei;
- implementării tehnologiilor de eficiență energetică;
- creării de capacități pentru producția și distribuția combustibililor regenerabili de origine nebiologică, precum hidrogenul verde.
Competențele BID vor fi stabilite printr-un ordin comun al ministrului energiei și al ministrului finanțelor, ceea ce va permite o corelare mai bună între nevoile pieței și mecanismele de sprijin financiar disponibile.
O arhitectură procedurală mai clară și mai predictibilă
Pentru a reduce birocrația și a asigura o transparență sporită în gestionarea resurselor, în ordonanța sunt definite instrumente administrative, precum „cererea de plată” și „cererea de rambursare”, care uniformizează fluxurile de plată între beneficiari și Ministerul Energiei. Se creează un circuit financiar standardizat pentru decontarea cheltuielilor.
Se introduc termene clare: cererea de rambursare trebuie depusă în maximum 10 zile lucrătoare de la primirea sumelor iar Ministerul Energiei sau organismele delegate sunt obligate să notifice beneficiarul în 48 de ore de la efectuarea plății.
Astfel, beneficiarii vor putea solicita mai rapid virarea sumelor necesare implementării proiectelor, iar autoritățile vor avea un cadru clar de verificare, aprobare și notificare a plăților, inclusiv termene stricte pentru procesarea documentelor.
Se creează, astfel, un mecanism procedural de monitorizare și control financiar coerent, menit să asigure trasabilitatea fondurilor și respectarea principiilor bunei guvernanțe.
Noi parteneri de implementare: OIPSI și AFIR
Guvernul stabilește introducerea a doi noi parteneri instituționali printr-un acord de parteneriat care va fi semnat cu Ministerul Energiei:
- Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), aflat în structura Autorității pentru Digitalizarea României;
- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
La nivelul partenerilor de implementare, se vor putea constitui, cu acordul Ministerului Energiei, grupuri de lucru tehnice pentru realizarea activităților stabilite la nivelul acordului de parteneriat, cu caracter temporar, pe durata derulării acordului de parteneriat, ale căror componență și atribuții se stabilesc prin act administrativ al conducătorului autorității partenere.
Cele două entități vor contribui la gestionarea apelurilor de proiecte și la verificarea cererilor de finanțare, având deja experiență în administrarea programelor europene – de la PNRR și Politica de Coeziune, la CEF și alte instrumente de finanțare.
Ajustări bugetare și administrative
În urma modificărilor aduse prin OUG nr. 55/2025, procentul din veniturile provenite din vânzarea certificatelor EU-ETS alocat Ministerului Energiei a fost redus de la 6% la 3%.
Pentru a compensa, prin această ordonanță de urgenţă se majorează de la 3% la 7% procentul alocat cheltuielilor administrative pentru implementarea Fondului de modernizare, pentru a acoperi nevoile de personal și asistență tehnică.
Se extinde lista cheltuielilor eligibile, incluzând costuri pentru management, evaluare, control și angajarea temporară de experți pentru implementarea proiectelor. Cheltuielile pentru asistență tehnică pot include angajarea de personal, atât în cadrul organigramei, cât și în afara acesteia, pe perioadă determinată, pentru a asigura implementarea proiectelor finanțate din Fondul pentru modernizare.
Totodată, ordonanța aduce clarificări privind utilizarea fondurilor publice la categoria „Bunuri și servicii”, menținând principiile disciplinei bugetare, dar introducând și mecanisme flexibile de excepție pentru cheltuielile urgente ale autorităților locale, fără a mai fi necesară aprobarea prin memorandum guvernamental.
Impactul măsurilor adoptate
Conform notei de fundamentare, investițiile finanțate prin Fondul pentru modernizare vor contribui semnificativ la:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- modernizarea infrastructurii energetice naționale;
- creșterea competitivității economice și a rezilienței mediului de afaceri;
- crearea de noi locuri de muncă și stimularea lanțurilor industriale conexe.
- alinierea la Pactul Verde European și la Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC 2021–2032)
Prin aceste modificări, România își consolidează capacitatea de a utiliza eficient resursele europene dedicate tranziției verzi, în timp ce oferă un cadru juridic și procedural mai predictibil beneficiarilor – companii, autorități publice și instituții locale.
Ordonanța adoptată de Guvern marchează un pas decisiv în operaționalizarea deplină a Fondului pentru modernizare, plasând România pe o traiectorie mai sigură către atingerea țintelor de decarbonizare și modernizare energetică.
Prin implicarea BID, extinderea parteneriatelor instituționale și întărirea disciplinei financiare, Executivul urmărește o absorbție integrală a fondurilor europene până în 2030, cu efecte directe asupra securității energetice și competitivității economiei românești.
Date tehnice privind Fondul de Modernizare
Fondul pentru modernizare (FM), instituit prin Directiva (UE) 2018/410, reprezintă unul dintre principalele mecanisme europene de sprijin pentru investițiile în energie curată, eficiență energetică și infrastructură sustenabilă.
Statele membre care, în anul 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței (în euro) sub 60 % din media Uniunii sunt beneficiare ale FM, respectiv: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
FM este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din cantitatea totală de certificate scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate pe platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate, pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor, astfel cum este prevăzut în Anexa II b la Directiva EU-ETS.
1. Cuantumurilor de certificate aferente Fondului de Solidaritate parțial, în procent de min 75%; 2. Cuantumului certificatelor alocate pentru implementarea Mecanismului 10c rămas neutilizat în urma alocării necesare finanțării celor 14 proiecte cu o valoare mai mică de 12,5 mil. euro, estimate la 112 mil. EURO.
Astfel, numărul total de certificate aflate la dispoziția României în FM este de 200.766.069, din care:
● 33.018.490 (11,98% ) - din FM;
● 81.673.875 - transfer din art. 10(2)(b) Directiva EU ETS;
● 6.073.704 - transfer din art. 10c Directiva EU ETS
România beneficiază, deci, de peste 200,7 milioane de certificate de emisii, echivalentul a aproape 7 miliarde de euro, ce pot fi utilizate până în 2030 pentru proiecte strategice în domeniul energiei.
Proiecte eligibile prin Fondul de Modernizare
Conform Directivei (UE) 2018/410, Regulamentului (UE) 2020/1001 și OUG nr. 60/2022, modificată prin actul adoptat în octombrie 2025, sunt finanțate următoarele tipuri de investiții:
A. Proiecte cu până la 100% finanțare nerambursabilă dacă Banca Europeană de Investiții (BEI) le consideră prioritare:
1. Producerea de energie electrică din surse regenerabile: parcuri fotovoltaice, eoliene, hidro de mică putere, biomasă, biogaz, geotermal;
2. Îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv modernizarea instalațiilor industriale şi reabilitarea energetică a sistemelor de termoficare;
3. Stocarea energiei (electrică sau termică): baterii, hidroacumulare, tehnologii inovatoare de stocare;
4. Modernizarea rețelelor energetice, inclusiv: rețele de transport și distribuție pentru electricitate și gaze naturale şi infrastructura de interconectare între statele membre UE.
B. Proiecte neprioritare (până la 70% finanțare) - care contribuie la obiectivele climatice, dar nu sunt incluse în lista prioritară
Exemple:
- modernizarea unităților de producție energetică pentru reducerea emisiilor;
- proiecte pilot pentru hidrogen verde, combustibili alternativi, captarea și utilizarea CO₂;
- creșterea eficienței energetice în clădiri publice și sectorul agricol;
- dezvoltarea de infrastructuri locale inteligente (smart grids, smart metering).
Alte acte relevante privind Fondul de Modernizare:
ORDIN nr. 1561/30.10.2024 privind aprobarea ÎNDRUMARULUI METODOLOGIC privind modul de lucru pentru beneficiarii privați finanțați din Fondul pentru Modernizare, care nu au obligația respectării prevederilor legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/sectoriale
Instructiunea privind asigurarea indeplinirii atributiilor si competentelor delegate aferente implementarii Fondului pentru modernizare
Ordonanta de Urgenta numarul 60/04.05.2022 privind stabilirea cadrului institutional si financiar de implementare si gestionare a fondurilor alocate Romaniei prin Fondul pentru modernizare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre
Comunicarea Comisiei – Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (2022/C80/01)20 (2014/C 200/01) JO C 80, 18.2.2022
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat