Dobânda penalizatoare în cazul despăgubirilor delictuale: momentul de la care începe să curgă, în lumina legislației și jurisprudenței ÎCCJ
Înapoi la pagina principală Jurisprudență28 feb. 2026Cicero AI

Dobânda penalizatoare în cazul despăgubirilor delictuale: momentul de la care începe să curgă, în lumina legislației și jurisprudenței ÎCCJ

Problematica momentului de la care începe să curgă dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate pentru prejudicii cauzate prin fapte ilicite a generat, în ultimii ani, o practică judiciară neunitară. Divergențele au privit, în principal, alegerea între:

Problematica momentului de la care începe să curgă dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate pentru prejudicii cauzate prin fapte ilicite a generat, în ultimii ani, o practică judiciară neunitară. Divergențele au privit, în principal, alegerea între:

  • data producerii prejudiciului;
  • data introducerii acțiunii;
  • data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare / de obligare la despăgubiri.

În prezent, cadrul normativ și jurisprudențial permite conturarea unei soluții unitare, fundamentate pe principiul reparării integrale a prejudiciului și pe calificarea dobânzii legale penalizatoare ca formă de daune moratorii.

1. Fundamentul normativ: acțiunea civilă delictuală și repararea integrală

1.1. Acțiunea civilă în procesul penal

Codul de procedură penală reglementează acțiunea civilă în procesul penal ca instrument de angajare a răspunderii civile delictuale pentru prejudiciul cauzat prin fapta ce formează obiectul acțiunii penale:

  • Art. 19 alin. (1) C.proc.pen.:
    „Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.”
    Art. 19 C.proc.pen.
  • Art. 19 alin. (5) C.proc.pen.:
    „Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.”
    Art. 19 alin. (5) C.proc.pen.

Rezultă că, odată stabilită răspunderea civilă delictuală, întregul regim al reparării prejudiciului – inclusiv dobânda – este guvernat de Codul civil.

1.2. Dreptul la reparație și momentul nașterii lui

Codul civil consacră, în materia răspunderii delictuale, regula potrivit căreia orice prejudiciu dă naștere, de drept, unui drept la reparație, din momentul producerii prejudiciului:

  • Art. 1.381 C.civ.:
    „(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.
    (2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
    (3) Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.”
    Art. 1.381 C.civ.

Acest text este esențial: el fixează momentul nașterii dreptului la reparație (și, implicit, al obligației corelative de despăgubire) la data producerii prejudiciului.

1.3. Repararea integrală și forma despăgubirii

Regula reparării integrale este consacrată de:

  • Art. 1.385 C.civ.:
    „(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.”
    Art. 1.385 C.civ.
  • Art. 1.386 C.civ. privind forma reparației (în natură sau prin echivalent) și data de referință la stabilirea despăgubirii:
    Art. 1.386 C.civ.

În logica acestor texte, lipsa de folosință a unei sume de bani datorate cu titlu de despăgubire reprezintă un prejudiciu distinct, care trebuie, la rândul său, reparat.

 

2. Dobânda penalizatoare ca daune moratorii: art. 1.523 și 1.535 C.civ.

2.1. Punerea de drept în întârziere în materia delictuală

Codul civil prevede expres că, în cazul obligațiilor născute din fapte ilicite extracontractuale, debitorul este de drept în întârziere:

  • Art. 1.523 alin. (2) lit. e) C.civ.:
    „De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când:
    (…) e) obligaţia se naşte din săvârşirea unei fapte ilicite extracontractuale.”
    Art. 1.523 C.civ.

Această punere de drept în întârziere înlătură necesitatea unei notificări sau a unei alte formalități prealabile pentru curgerea dobânzii moratorii.

2.2. Regimul daunelor moratorii (dobânda penalizatoare)

Art. 1.535 C.civ. reglementează daunele moratorii pentru neplata la scadență a unei sume de bani:

  • Art. 1.535 alin. (1) C.civ.:
    „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.”
    Art. 1.535 C.civ.

În materia delictuală, „scadența” obligației de despăgubire este legată de momentul nașterii dreptului la reparație (art. 1.381 C.civ.), iar punerea în întârziere operează de drept (art. 1.523 alin. (2) lit. e) C.civ.). Rezultă, în mod logic, că dobânda moratorie (penalizatoare) curge de la data producerii prejudiciului.

 

3. Jurisprudența ÎCCJ: dobânda curge de la data faptei ilicite

Chiar înainte de orice nouă decizie în recurs în interesul legii, Înalta Curte a statuat deja, în mod constant, că în materia răspunderii civile delictuale dobânda legală curge de la data comiterii faptei ilicite / producerii prejudiciului, nu de la data hotărârii:

3.1. Secția I civilă – Decizia nr. 1.628/2023

ÎCCJ – Secția I civilă a reținut explicit:

„În privinţa datei de la care se va calcula dobânda legală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 1381 alin. (2) şi (3) coroborat cu art. 1535 alin. (1) C. civ., în cazul răspunderii civile delictuale, dobânda curge de drept, de la data cauzării prejudiciului, iar nu de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (…)”
Decizia nr. 1.628/2023 – Secția I civilă

3.2. Secția penală – Decizia nr. 737/2019

Într-o cauză penală având ca obiect acțiune civilă delictuală (accident de circulație), ÎCCJ – Secția penală a statuat:

„(…) potrivit art. 1381 alin. (2) şi (3) coroborat cu art. 1535 alin. (1) C. civ., în cazul răspunderii civile delictuale, dobânda curge de la drept de la data comiterii faptei ilicite, iar nu de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (…) prejudiciul s-a produs în patrimoniul persoanei păgubite chiar de la data producerii accidentului (…) şi trebuie reparat cu începere de la această dată.”
Decizia nr. 737/2019 – Secția penală

Aceste soluții, pronunțate în cauze concrete, au anticipat, în esență, dezlegarea de principiu ce se impune în recursul în interesul legii: dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor delictuale curge de la data producerii prejudiciului.

 

4. Raportul cu OG nr. 13/2011 și cu alte reglementări speciale

OG nr. 13/2011 definește, în dreptul comun al dobânzii, distincția între dobânda remuneratorie și cea penalizatoare:

  • Art. 1 OG nr. 13/2011:
    „(2) Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie.
    (3) Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare.”
    Art. 1 OG nr. 13/2011

În materia răspunderii delictuale:

  • nu există o dobândă remuneratorie (nu există un „împrumut” sau o punere la dispoziție a capitalului);
  • dobânda are exclusiv natură penalizatoare (daune moratorii pentru neexecutarea la timp a obligației de despăgubire).

Această calificare este confirmată și în jurisprudența ÎCCJ privind drepturile salariale ale personalului bugetar, unde s-a reținut că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru plata cu întârziere a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești au natura unor daune moratorii autonome, întemeiate pe art. 1.535 C.civ. (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 2/2014 RIL și trimiterile din Decizia nr. 31/2020 – ÎCCJ).

 

5. Consecințe practice pentru litigii civile și penale

5.1. Cauze civile (acțiuni în răspundere delictuală)

În acțiunile civile întemeiate pe răspundere delictuală (accidente, fapte ilicite diverse, inclusiv fapte ale autorităților publice), aplicarea coroborată a art. 1.381, 1.385, 1.523 alin. (2) lit. e) și 1.535 C.civ. conduce la următoarele:

  • dreptul la reparație se naște la data producerii prejudiciului;
  • debitorul este de drept în întârziere din acel moment;
  • dobânda legală penalizatoare (daune moratorii) curge de la data prejudiciului până la plata efectivă;
  • creditorul nu trebuie să dovedească un prejudiciu suplimentar pentru dobândă (art. 1.535 alin. (1) C.civ.).

5.2. Cauze penale (acțiunea civilă în procesul penal)

În procesul penal, acțiunea civilă se soluționează potrivit legii civile (art. 19 alin. (5) C.proc.pen.), astfel încât:

  • în cazul condamnării și al obligării inculpatului (și, după caz, al asigurătorului sau al părții responsabile civilmente) la despăgubiri, dobânda legală penalizatoare aferentă acestor despăgubiri curge, în temeiul dreptului comun civil, de la data producerii prejudiciului (de regulă, data faptei sau data producerii consecințelor prejudiciabile);
  • această soluție este deja consacrată în practica ÎCCJ – Secția penală (Decizia nr. 737/2019, citată mai sus).

 

6. Impactul asupra cuantumului despăgubirilor și asupra strategiilor procesuale

Stabilirea momentului de început al dobânzii la data producerii prejudiciului are efecte semnificative:

  1. Creșterea cuantumului total al despăgubirilor
    Perioada de calcul a dobânzii se extinde, uneori cu ani buni, față de ipoteza în care dobânda ar curge doar de la data introducerii acțiunii sau de la data hotărârii.
  2. Stimularea soluționării rapide a litigiilor
    Debitorul are un interes sporit să stingă obligația cât mai devreme, pentru a limita acumularea dobânzii penalizatoare.
  3. Clarificarea strategiilor procesuale
    • Reclamantul trebuie să formuleze explicit capătul de cerere privind dobânda legală penalizatoare „de la data producerii prejudiciului până la plata efectivă”, indicând, pe cât posibil, data exactă a faptei / prejudiciului.
    • Pârâtul nu poate opune, în principiu, argumentul lipsei punerii în întârziere, întrucât art. 1.523 alin. (2) lit. e) C.civ. instituie întârzierea de drept.
  4. Coerență între civil și penal
    Atât în cauzele civile, cât și în cele penale (latura civilă), se aplică aceeași regulă de drept comun, ceea ce asigură previzibilitate și unitate de jurisprudență.

 

7. Concluzie

Din coroborarea dispozițiilor:

și a jurisprudenței constante a Înaltei Curți:

rezultă un standard unitar:

În materia răspunderii civile delictuale, inclusiv atunci când acțiunea civilă este exercitată în procesul penal, dobânda legală penalizatoare (daunele moratorii) aferentă despăgubirilor materiale și/sau morale curge de drept de la data producerii prejudiciului și până la plata efectivă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului.

Acest standard dă eficiență principiului reparării integrale a prejudiciului și asigură o aplicare coerentă a normelor de drept civil și procesual penal, oferind practicienilor un reper clar și previzibil în stabilirea și motivarea capetelor de cerere privind dobânda legală penalizatoare.

 

Pentru aplicarea concretă în spețe particulare (de exemplu, prejudicii succesive, prejudicii viitoare, raporturi cu reglementări speciale – fiscale, asigurări, contencios administrativ), este necesară consultarea actelor normative actualizate și, după caz, a unui specialist în drept civil sau procesual.

© 2025 Indaco Systems. Toate drepturile rezervate.