Decizie ÎCCJ privind achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis

Decizia nr. 5/2022 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 684 şi 687din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. 94 pct. 1lit. k) şi art. 95 pct. 1din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili competenţa materială de soluţionare a cauzelor având ca obiect obligarea pe temei delictual a pârâţilor la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis, în situaţia în care a fost sau nu urmată procedura reglementată de dispoziţiile art. 679-685din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii este în vigoare de la 23 martie 2022. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 684 şi art. 687 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. 94 pct. 1 lit. k) şi art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili competenţa materială de soluţionare a cauzelor având ca obiect obligarea pe temei delictual a pârâţilor la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis, în situaţia în care a fost sau nu urmată procedura reglementată de dispoziţiile art. 679-685 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că, în situaţia în care a fost urmată procedura reglementată de dispoziţiile art. 679-685 din Legea nr. 95/2006, competenţa materială de soluţionare a cauzelor având ca obiect obligarea pe temei delictual a pârâţilor la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis revine judecătoriei. În cea de a doua orientare jurisprudenţială s-a apreciat că, dacă victima alege sesizarea directă a instanţei de judecată, competenţa se stabileşte potrivit regulilor de drept comun, norma instituită de alin. (2) al art. 684 din Legea nr. 95/2006 derogând de la regulile de competenţă cu caracter special prevăzute de art. 687 din acelaşi act normativ. Ca atare, s-a reţinut faptul că, în situaţia în care victima cazului de malpraxis alege sesizarea directă a instanţei de judecată, competenţa se stabileşte potrivit regulilor de drept comun, deoarece norma instituită de alin. (2) al art. 684 din Legea nr. 95/2006 derogă de la regula de competenţă cu caracter special prevăzută de art. 687 din Legea nr. 95/2006. Potrivit deciziei, ICCJ admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 684 şi 687 din Legea nr. 95/2006 şi ale art. 94 pct. 1 lit. k) şi art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, competenţa materială de soluţionare a cauzelor având ca obiect obligarea pe temei delictual a pârâţilor la achitarea daunelor materiale şi/sau morale pentru malpraxis, în situaţia în care nu a fost urmată procedura reglementată de dispoziţiile art. 679-685 din Legea nr. 95/2006, aparţine judecătoriei. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.