Ce probe se pot propune și încuviința în apel?

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 30.03.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat o decizie privind un recurs în interesul legii în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri. Astfel, prin Decizia nr. 9/30.03.2020 în dosarul nr. 51/1/2020 Completul competent să judece recursul în interesul legii în materie civilă a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj și, în consecință, a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 470, art. 478 alin. (2) şi a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea. Recursul în interesul legii mai sus menționat s-a impus a fi formulat având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti, constatându-se existenţa mai multor orientări jurisprudenţiale divergente. De menționat că, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în Monitorul Oficial al României, Partea I. După redactarea considerentelor și semnarea deciziei mai sus menționată, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Care este conținutul prevederilor legale menționate de instanța supremă în Decizia nr. 9/30.03.2020 ? Art. 470 din Codul de procedură civilă:(1) Cererea de apel va cuprinde: a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b) indicarea hotărârii atacate; c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; d) probele invocate în susținerea apelului; e) semnătura. (2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru. (3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel. (4) Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanță, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 194 lit. e). (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii. Art. 478 alin. (2) din Codul de procedură civilă: Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. Art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă: Instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2). Art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă:(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:

necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
administrarea probei nu duce la amânarea judecății;
există acordul expres al tuturor părților.

Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintită? Prin Decizia nr.9/30.03.2020 instanța supremă a stabilit că în faza apelului pot fi propuse și încuviințate probe noi, prin astfel de probe înțelegându-se atât probele propuse în faţa primei instanțe ( fie prin cererea de chemare în judecată fie/și prin întâmpinare), cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea. Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României