Guvernul României a adoptat, în ședința din 2 octombrie 2025, un proiect de lege care modifică și completează Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, pentru a o adapta la realitățile de securitate actuale și la noile reglementări. Proiectul va fi transmis Parlamentului spre dezbatere în procedură de urgență.
Măsurile vizează crearea unei rezerve operaționale mai robuste, introducerea unor noi forme de pregătire militară voluntară, clarificarea unor termeni juridici inexistenți până acum și corelarea legislației cu domeniile educației, apărării și securității naționale.
Principalele modificări:
1. Introducerea serviciului militar voluntar în termen – o formă de pregătire în timp de pace
Cea mai importantă noutate este conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, care permite cetățenilor să urmeze voluntar un program de pregătire militară de bază de până la 4 luni, în timp de pace.
Se adresează cetățenilor români, bărbați și femei, între 18 și 35 de ani, cu domiciliul stabil în România, care nu au efectuat alte forme de serviciu militar. Participanții beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și soldă lunară, iar la final primesc o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute (aproximativ 27.000 lei) și sunt înregistrați ca rezerviști operaționali.
Această modificare completează statutul de rezervist voluntar, oferind cetățenilor posibilitatea de a dobândi competențe militare de bază fără obligativitate legală.
De ce era nevoie de această modificare:
Serviciul militar obligatoriu este suspendat din 2007 (Legea nr. 395/2005), ceea ce a redus considerabil cantitatea și calitatea rezervei de mobilizare. Noua formă voluntară nu înlocuiește statutul de rezervist voluntar, ci îl completează, oferind cetățenilor posibilitatea de a dobândi competențe militare de bază fără obligativitate legală.
2. Clarificarea termenilor și corelarea cu alte legi
Legea nu defini clar termeni precum „recrut” sau categoriile de studenți civili pregătiți pentru nevoile apărării, ceea ce genera confuzii în situații de urgență sau mobilizare. Noile prevederi introduc termenul „recrut” și recunosc oficial studenții civili care urmează cursuri pentru Ministerul Apărării sau alte instituții de securitate. Articolele 3, 39, 70 și 71 au fost actualizate pentru a fi în armonie cu legislația învățământului superior și statutul cadrelor militare. Astfel, se elimină neconcordanțele și se creează cadrul legal pentru formarea specialiștilor civili în domenii precum psihologia, sociologia sau jurnalismul.
3. Mobilizarea rezervei – reguli mai clare și actualizate
Legea actualizată aduce claritate în completarea forțelor armate în situații excepționale. Cetățenii încorporabili și rezerviștii aflați temporar în străinătate vor fi notificați și chemați la centrele militare, iar unitățile militare pot crește treptat capacitatea de luptă prin completarea cu personal conform planurilor de război. În plus, foștii polițiști și polițiști de penitenciare pot fi incluși printre rezerviștii disponibili pentru structurile Poliției și Administrației Penitenciarelor.
4. Recrutare și evidență militară modernizate
Recrutarea va fi planificată anual, chiar și în timp de pace, pentru o mai bună organizare. Conceptul de „recrut” aduce claritate, iar articolele redundante au fost eliminate. Evidența militară devine mai flexibilă: angajatorii transmit datele doar la cerere, iar cetățenii pot fi convocați de până la trei ori pe an pentru actualizare. Documentele necesare tuturor categoriilor de personal militar și rezerviști sunt clar definite, eliminând sarcinile birocratice inutile.
5. Alte modificări importante
S-au abrogat articolele redundante, s-au actualizat drepturile studenților civili pregătiți pentru apărare și s-au corelat sancțiunile cu Codul Penal. Totodată, s-au stabilit termene clare pentru intrarea în vigoare a noilor reguli și pentru emiterea normelor de aplicare de către Ministerul Apărării.
De ce era nevoie de aceste modificări?
Legea nr. 446/2006 a fost concepută înainte de aderarea României la UE și suspendarea serviciului militar obligatoriu. Schimbările legislative, migrația forței de muncă și libera circulație au creat lacune în aplicarea prevederilor privind pregătirea populației. Fără aceste modificări, Armata României ar fi avut dificultăți în completarea rapidă a forțelor în caz de criză, iar formarea rezervei ar fi rămas limitată.
Importanța pregătirii și formarea caracterului
Într-o perioadă marcată de tensiuni, statul vrea să se asigure că cetățenii sunt pregătiți să mențină pacea internă și să protejeze populația și teritoriul. Scopul direct este descurajarea oricărei amenințări și consolidarea capacității de apărare.
Noile programe permit voluntarilor să se perfecționeze și, ulterior, să devină militari profesioniști. Pentru cei interesați de o carieră stabilă, aceste programe pot fi o rampă de lansare către statutul de militar de carieră. Succesul depinde evident de pachetul salarial și alte beneficii directe dar și de modul în care statul transmite sensul și valoarea pregătirii.
Există state care văd armata ca un formator de caractere puternice și un liant social. Polonia, de exemplu, organizează programe precum „Vacation with the Army” (“Vacanță cu armata”), unde civili între 18-35 de ani participă la cursuri de pregătire militară pe timpul verii — cam 27 zile. La final, unii ajung rezerviști. E o formă de voluntariat care permite experimentul militar fără legare permanentă, dar cu rezultate concrete.
De asemenea, nu se așteaptă doar candidaturi ci se merge spre oameni şi se explica direct ce înseamnă serviciul militar, care sunt beneficiile şi sacrificiile. Se scoate în evidență faptul că voluntarii au opțiunea de a continua spre carieră profesională, nu doar de a participa temporar, și că armata oferă formare specializată și statut clar pentru cei care aleg să rămână.
În Statele Unite, mulți tineri se înrolează datorită nivelului ridicat de educație, burselor și formării profesionale, stabilității locului de muncă, sentimentului de apartenență, dorinței de a face parte dintr-o comunitate puternică și dezvoltării rezistenței fizice și psihice. În cultura americană, armata nu este percepută doar ca o necesitate pentru război, ci ca o oportunitate de dezvoltare personală. Sloganuri precum „Be All You Can Be” (Devino tot ceea ce poți fi), „Army Strong” (Puternic prin armată) sau „What’s Your Warrior?” (Care este războinicul din tine?) cultivă spiritul de învingător dezvoltă forța interioară, responsabilitatea și identitate personală.
Studiile arată că studenții militari au scoruri mai ridicate la onestitate, curaj, perseverență și spirit de echipă comparativ cu tinerii civili. Astfel, Academiile militare americane, precum West Point, pun accent nu doar pe pregătirea tactică sau fizică, ci și pe leadership, etică, comportament responsabil. Toate aceste contribuie la întărirea sentimentului de apartenenta de coeziune si de unitate sociala.
Finlanda pe de altă parte reprezintă un alt exemplu, unde toată populația participă la apărarea țării. Bărbații fac serviciul militar obligatoriu, iar femeile pot opta voluntar. Conceptul de „sisu” simbolizează perseverența, tăria interioară și capacitatea de a continua în condiții dificile. Autoritățile finlandeze pregătesc tinerii încă înainte de începerea serviciului, oferind sprijin psihosocial și logistic și organizând activități care dezvoltă comunitatea și responsabilitatea recruților.
România mai are mult de lucru pentru a conștientiza că pregătirea militară nu înseamnă neapărat război, ci unul din modurile prin care se construiesc societăți mai unite și națiuni disciplinate și rezistente. Într-o perioadă în care coeziunea socială pare slăbită, armata poate redeveni un spațiu în care se cultivă solidaritatea, încrederea și spiritul civic.
Proiect de lege
Expunere de motive