CCR: Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă

"Noile reglementări pun la dispoziția comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv și eficient al anchetei parlamentare. Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei; constatarea și stabilirea abaterilor disciplinare este, însă, de resortul exclusiv al titularului acțiunii disciplinare, în cazul în care persoana citată nu își îndeplinește aceste din urmă obligații, comisia de anchetă neputând avea o asemenea competență", se precizează în motivare.

Conform aceleiași surse, refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei nu constituie infracțiune. Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pe baza datelor existente.

CCR a mai reținut că scopul unei anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competența autorităților publice aflate sub control parlamentar, ci de a clarifica împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării.

"Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, și nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenței sau inexistenței faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare și documentare parlamentară. Prin urmare, activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară, ea obiectivându-se mai degrabă într-un material documentar și de studiu", se arată în motivare.

CCR a constatat că, potrivit prevederilor constituționale, judecătorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supuși controlului parlamentar, ceea ce nu înseamnă, însă, că aceste instituții s-ar plasa în afara sistemului de putere instituit chiar prin Constituție, ci faptul că membrii lor sunt independenți în exercitarea activității lor.

"Curtea constată că instituția controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și de cel al loialității față de Constituție, ci coroborată și corelată cu acestea. Prin urmare, este evident că reprezentanții instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se și principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reține că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depășește limitele constituționale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual și punctual, controlului de constituționalitate", se menționează în motivare.

Instanța constituțională a mai apreciat că, prin invitarea reprezentanților puterii judecătorești, Curții de Conturi sau Curții Constituționale la lucrările comisiilor de anchetă, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă și soluțiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competenței de legiferare a Parlamentului.

"De aceea, Curtea constată că reglementările constituționale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională nu se opun ca, spre exemplu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale să ia parte la lucrările comisiei de anchetă. Însă, aceleași reglementări se opun participării persoanelor care compun aceste autorități în fața comisiilor de anchetă în legătură cu activitatea lor jurisdicțională, judiciară, de urmărire penală sau de audit, după caz", se precizează în motivare.

CCR a mai apreciat că activitatea unei comisii de anchetă "nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară", ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară.

"În caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar rămâne într-o sferă lipsită de vizibilitate pentru societate, pe motiv că în curs s-ar afla o anchetă judiciară, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică în care informațiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunoștința publică, informarea corectă a cetățenilor fiind un deziderat al statului de drept. (...) Curtea mai reține și faptul că există teme de larg interes public, care niciodată nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv că există proceduri judiciare în curs (defrișarea pădurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revoluția din 1989, poluarea apelor, colectarea deșeurilor, traficul de ființe vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil", se mai arată în motivare.

Articolul continuă pe pagina următoare! 

Conform aceleiași surse, comisiile de acest tip anchetează fapte sau împrejurări, și nu persoane. Ele nu sunt abilitate să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane, fiind doar expresia controlului parlamentar.

CCR a respins, pe 21 iunie, sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL și USR privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților și a Regulamentului activităților comune ale Camerei și Senatului.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 37/2007 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizare formulată de 82 deputați de la PNL și USR, și sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 38/2017 privind modificarea și completarea articolului 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, sesizare formulată de 91 deputați aparținând acelorași două partide.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, sesizările de neconstituționalitate formulate și a constatat că dispozițiile Hotărârii Camerei Deputaților nr.37/2017 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, respectiv ale Hotărârii Parlamentului României nr. 38/2017 privind modificarea și completarea art.9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului sunt constituționale", se precizează în comunicat.

Curtea a statuat că plenitudinea funcției de control a Parlamentului (Decizia nr.48 din 17 mai 1994) trebuie exercitată cu respectarea competențelor strict determinate de Constituție. Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea națională (art.2 alin.(1) din Constituție), fiind ales de către cetățeni, și este organul reprezentativ suprem al poporului român (art. 61 alin. (1) din Constituție), funcția sa de anchetă se diferențiază de ancheta penală.

"Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului", se menționează în comunicat.

Prin urmare, arată sursa citată, nu este nici necesară și nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condițiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reține încălcarea articolului 1 alineatul 4 din Constituție.

CCR a stabilit că dispozițiile criticate în sesizare realizează o distincție între persoanele care fac parte din instituții care se află sub control parlamentar și care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă și persoanele care ocupă funcții de conducere în autorități ce nu se află sub control parlamentar, precum președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul-general al României.

CCR a decis anterior, pe 14 iunie, că modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat.

"În ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție, Curtea a constatat (...) că procedurile reglementate prin dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate nu imprimă activității comisiei de anchetă un autentic caracter jurisdicțional, deoarece această comisie nu pronunță hotărâri sau sentințe (...) și nu interferează cu nicio entitate publică având competențe de înfăptuire a justiției. Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice", se precizează într-un comunicat al CCR referitor la respingerea obiecției de neconstituționalitate cu privire la Legea privind completarea dispozițiilor art.9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Conform aceleiași surse, plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată, constatând că prevederile legii sunt constituționale în raport de criticile formulate.

"În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, referitoare la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii (...), Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate. În acest sens, Curtea a reținut, în principal, faptul că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr. 96/2006, nu afectează concepția generală ori caracterul unitar al actului normativ de bază, integrându-se armonios și în continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9", se mai menționează în comunicat.

CCR a constatat, totodată, că propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie, reglementând prin lege, și nu prin regulament parlamentar, posibilitatea invitării de către comisia de anchetă "a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern) care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată".

Plenul CCR a respins pe 14 iunie obiecția de neconstituționalitate a Legii privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, obiecție formulată de 81 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Pe 9 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 171 de voturi ''pentru'', 98 ''împotrivă'' și o abținere, modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativității persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.

Deputații au renunțat însă la eliminarea cvorumului de prezență din comisii, prevedere care a fost introdusă inițial în Comisia de regulament de președintele acesteia, Eugen Nicolicea.

Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administrației publice și poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare, mai prevede hotărârea de modificare a Regulamentului.

Persoana invitată poate răspunde și în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă.

Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat.

Ai nevoie de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal? O poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau MOBI apăsând AICI!