București, 24 octombrie 2025 – Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate împotriva Legii pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă (Pl-x 120/2022, L67/2022), act normativ care elimină din hotărârile judecătorești obligația de a reda „susținerile pe scurt ale părților”. Instituția condusă de Renate Weber consideră că această modificare încalcă mai multe prevederi constituționale și convenționale, printre care dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și accesul la justiție.
Obiecția a fost formulată în termenul legal prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Ce prevede legea contestată
Legea adoptată de Parlament pe 15 octombrie 2025, la inițiativa deputatei Oana Murariu (USR), modifică art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, eliminând sintagma „și susținerile pe scurt ale părților” din conținutul considerentelor unei hotărâri judecătorești.
În forma actuală a legii, considerentele unei hotărâri trebuie să includă:
„obiectul cererii, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.”
Forma anterioară obliga însă instanțele să redea și „susținerile pe scurt ale părților”, aspect eliminat prin noua reglementare.
Inițiatorii proiectului au argumentat că măsura va degreva judecătorii, permițându-le „să se concentreze mai mult asupra soluției și mai puțin asupra reluării pozițiilor părților”, într-un context în care volumul de muncă al instanțelor este foarte ridicat.
Argumentele Avocatului Poporului
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Avocatul Poporului dezvoltă o argumentație amplă și structurată, arătând că eliminarea „susținerilor pe scurt ale părților” din considerentele hotărârilor judecătorești subminează garanțiile esențiale ale unui proces echitabil, afectează dreptul la apărare și îngreunează exercitarea căilor de atac. Avocatul poporului susține că această măsură contravine mai multor dispoziții fundamentale:
- art. 1 alin. (5) din Constituție – principiul respectării constituției legalității și calitatea legii,
- art. 21 alin. (3) – dreptul la un proces echitabil şi la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil
- art. 24 – dreptul la apărare,
- art. 129 – folosirea căilor de atac,
precum și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
1. Încălcarea dreptului la un proces echitabil și la apărare
Potrivit instituției, motivarea unei hotărâri judecătorești reprezintă garanția transparenței, imparțialității și a controlului public asupra actului de justiție.
Prin eliminarea menționării susținerilor părților, devine imposibil de verificat dacă instanța a examinat efectiv argumentele și probele invocate, ceea ce ar echivala cu o negare a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
Avocatul Poporului explică faptul că, potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, inclusiv cele pentru care au fost respinse cererile. Potrivit obiecției Avocatului poporului considerentele fac corp comun cu dispozitivul hotărârii, care intră sub incidența autorității de lucru judecat, alături de dispozitiv, conform art. 430 alin. (2) C.pr.civ. . Prin urmare, absența prezentării susținerilor părților ar face dificilă verificarea ulterioară a acestui efect juridic esențial.
Avocatul Poporului invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a subliniat în cauzele Albina c. României, Buzescu c. României, Ruiz Torija c. Spaniei și Perez c. Franței că instanțele trebuie să răspundă argumentelor esențiale ale părților și să motiveze hotărârile într-o manieră clară și verificabilă.
„Omisiunea de a analiza susținerile părților echivalează cu o negare a dreptului la apărare și afectează caracterul echitabil al procesului”, se arată în documentul transmis Curții Constituționale.
2. Impact asupra exercitării căilor de atac – încălcarea art. 129 din Constituție
Avocatul Poporului subliniază că motivarea hotărârii este indisolubil legată de posibilitatea controlului judiciar.
Dacă hotărârea nu conține o redare a susținerilor părților, partea care se consideră vătămată nu poate înțelege pe ce temei au fost respinse argumentele sale, fiind astfel împiedicată să formuleze în mod eficient o cale de atac (apel sau recurs).
„Fără a cunoaște motivele exacte pentru care propriile apărări au fost înlăturate, dreptul la apel sau recurs devine iluzoriu”, se precizează în sesizare.
3. Afectarea clarității și previzibilității legii
Instituția invocă și art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia actele normative trebuie să fie clare și previzibile.
Avocatul Poporului amintește jurisprudența Curții Constituționale (Deciziile nr. 22/2016, nr. 26/2012 și nr. 448/2013), potrivit căreia calitatea legii reprezintă o condiție de constituționalitate, iar eliminarea unei componente esențiale a motivării poate genera incoerență și insecuritate juridică.
În final, Avocatul Poporului respinge argumentul inițiatorilor potrivit căruia măsura ar eficientiza activitatea instanțelor. Instituția consideră că digitalizarea sistemului judiciar oferă deja instrumente care pot facilita sintetizarea pozițiilor procesuale fără a elimina garanțiile procedurale fundamentale.
Avocatul poporului susține că tehnologia permite astăzi preluarea automată și structurată a pozițiilor părților, fără a afecta celeritatea redactării și că eliminarea acestui element din motivare nu are o justificare obiectivă și proporțională.
” În contextul digitalizării sistemului judiciar, eliminarea din conținutul hotărârii judecătorești a prezentării succinte, a susținerilor părților nu se poate justifica, întrucât instrumentele digitale permit o sintetizare eficientă și fidelă a pozițiilor procesuale, fără a afecta celeritatea redactării. Dimpotrivă, tehnologia facilitează integrarea automată și structurată a argumentelor relevante ale pârților, consolidând transparența şi calitatea motivării, elemente esențiale pentru garantarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare.”
Mai multe detalii aici.
Critici anterioare din partea instituțiilor și specialiștilor
Deși a fost adoptat cu o largă majoritate în Camera Deputaților (259 voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 3 abțineri), proiectul a fost puternic contestat în fazele anterioare de dezbatere.
- Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, avertizând că modificarea „poate afecta dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare”.
- Consiliul Economic și Social a transmis, la rândul său, un aviz nefavorabil, considerând că rezumarea susținerilor părților „servește la verificarea contradictorialității și la educarea juridică a publicului”.
- Comisia juridică a Senatului a propus în 2022 respingerea proiectului, motivând că măsura ar diminua calitatea motivării hotărârilor și ar crea dificultăți în exercitarea căilor de atac.
În doctrină, conf. univ. dr. Anca Jeanina Niță (Facultatea de Drept, Universitatea București) a publicat o analiză detaliată în Revista Universul Juridic, în care arată că „susținerile pe scurt ale părților” sunt esențiale pentru verificarea respectării dreptului la apărare și că eliminarea lor „ar putea transforma motivarea într-un exercițiu formal, golit de conținut”.
Inițiatorii proiectului: „O măsură de eficientizare”
Inițiatoarea legii, deputata Oana Murariu, susține că modificarea urmărește simplificarea și debirocratizarea activității judiciare, fără a afecta substanța actului de justiție:
„Proiectul ajută la debirocratizare, lăsând mai mult timp magistraților să se concentreze asupra cauzei și a soluției. Nu inventăm nimic nou – alte state europene precum Danemarca, Belgia sau Portugalia aplică de mult timp astfel de modele de redactare”, a declarat Murariu.
Criticii însă avertizează că invocarea practicilor europene este selectivă, întrucât aceste state dispun de mecanisme digitale și instituționale care asigură transparența și calitatea motivării, ceea ce în România nu este încă garantat.
Ce urmează
După sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituțională urmează să stabilească un termen de judecată pentru analiza obiecției de neconstituționalitate.
Până la pronunțarea Curții, legea nu poate fi promulgată de Președintele României.
Dacă obiecția va fi admisă, legea va fi declarată neconstituțională, urmând a fi reexaminată de Parlament.
Dacă va fi respinsă, actul normativ va merge la promulgare și va intra ulterior în vigoare, modificând modul în care sunt redactate hotărârile judecătorești în materie civilă.
O dezbatere de fond: eficiență versus garanții procesuale
Controversa privind această modificare reflectă o tensiune mai amplă între necesitatea eficientizării activității instanțelor și menținerea garanțiilor procesuale fundamentale.
În timp ce legiuitorul urmărește simplificarea redactării, specialiștii avertizează că transparența și calitatea motivării nu pot fi sacrificate în numele celerității.
Așa cum subliniază Avocatul Poporului în finalul sesizării:
„Eficientizarea nu trebuie să se realizeze prin diminuarea garanțiilor constituționale ale dreptului la un proces echitabil. Motivarea completă, care include susținerile părților, este o condiție de validitate a hotărârii judecătorești și un element esențial al statului de drept.”