Începând cu anul 2025, România marchează oficial, în fiecare 15 iunie, Ziua Banatului Montan, o inițiativă legislativă ce aduce în prim-plan identitatea istorică, culturală și geografică a uneia dintre cele mai pitorești și diverse regiuni ale țării. Legea nr. 60/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 428 din 9 mai 2025, intră în vigoare pe 12 mai 2025 și consacră această zi ca moment de celebrare anuală a patrimoniului Banatului de Munte.
Importanța Istorică a Zilei de 15 Iunie
Ziua Banatului Montan este strâns legată de un moment crucial din istoria regiunii: 15 iunie 1848, ziua în care Eftimie Murgu, lider al revoluției de la 1848, a fost numit „suprem căpitan al Banatului”. Acesta a jucat un rol esențial în promovarea drepturilor țăranilor bănățeni și în afirmarea identității naționale românești în fața dominației Imperiului Habsburgic. Legea adoptată recunoaște nu doar importanța acestei date pentru istoria regiunii, dar și contribuția acestui teritoriu la formarea statului național român.
Cum va fi sărbătorită Ziua Banatului Montan?
Conform noii legi, Ziua Banatului Montan va fi marcată prin organizarea de evenimente culturale, educaționale și artistice, atât în țară, cât și în străinătate. Autoritățile publice centrale și locale, alături de instituțiile culturale și organizațiile minorităților naționale, vor putea sprijini aceste manifestări. În plus, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor difuza conținuturi care promovează activitățile legate de această zi de celebrare.
Aceasta nu este doar o zi de sărbătoare, ci și o oportunitate de a reflecta asupra istoriei Banatului Montan, a valorilor sale culturale și a rolului său în dezvoltarea națiunii române. Prin instituirea acestei zile, se dorește promovarea unui sentiment de mândrie locală și națională, contribuind la creșterea conștiinței istorice în rândul tinerelor generații și la consolidarea unității naționale.
Legea nr. 60/2025 reprezintă un pas important în recunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural al Banatului Montan. Aceasta subliniază nu doar legătura între trecutul istoric și prezentul cultural al regiunii, ci și importanța unității naționale în contextul diversității istorice și geografice a României. Celebrând ziua de 15 iunie, România onorează nu doar contribuțiile istorice ale Banatului Montan, dar și lupta sa pentru libertate și independență în fața forțelor externe care au încercat să subjuge acest teritoriu de-a lungul secolelor.
*
Scurtă Istorie a Banatului Montan
Banatul Montan a fost un teritoriu strategic, cu o istorie îndelungată și semnificativă, marcată de dezvoltări economice, politice și culturale. De la primele așezări preistorice până în perioada modernă, regiunea a jucat un rol esențial în formarea și păstrarea identității românești.
1. Preistoria și Antichitatea
Regiunea a fost locuită încă din paleolitic, iar descoperirile arheologice atestă așezări importante în perioada epocii bronzului și fierului. Banatul Montan era dens populat de triburi dacice, iar siturile de la Colțan, Bocșa și Oravița reflectă dezvoltarea acestor comunități, ce aveau legături strânse cu cele din Pannonia și sudul Daciei.
2. Stăpânirea romană și daco-romanii
După cucerirea Daciei, Banatul Montan a devenit parte din Dacia Superior și a cunoscut o intensă urbanizare romană. Regiunea s-a transformat prin construcția de castre romane și drumuri comerciale, esențiale pentru integrarea acestei zone în Imperiul Roman. Castrele de la Vărădia (Arcidava), Mehadia (Ad Mediam), Berzovia (Berzobis) și Jupa (Tibiscum) sunt doar câteva exemple ale prezenței romane, iar așezările dacice din Fârliug (Aizis) și Zăvoi (Acmonia) confirmă importanța strategică a zonei.
3. Voievodatul lui Glad și perioada medievală
În Evul Mediu, Banatul Montan a fost martor al luptelor pentru păstrarea independenței în fața invaziilor externe magiare, iar una dintre personalitățile marcante a fost Glad, voievodul român care a luptat pentru menținerea acestei entități politice autonome. (Anul 934)
4. Revoluția de la 1848 și lupta pentru identitatea națională
Revoluția de la 1848 a fost un moment definitoriu pentru Banatul Montan.
În contextul acestei revoluţii, Eftimie Murgu s-a remarcat ca unul dintre cei mai activi și influenți lideri români din Banat. Aflat la a doua detenție în iarna lui 1848, a fost eliberat la 9 aprilie în urma presiunii tineretului român din Pesta. La 24 iunie a fost ales deputat simultan în trei circumscripții (Lugoj, Oravița, Făget) și a optat pentru Lugoj.
La 27 iunie 1848 a fost proclamat președinte al Adunării Populare de la Lugoj.
Pe 15 iunie 1848 Adunarea Populară de la Lugoj, a formulat revendicări esențiale pentru emanciparea românilor bănățen:
- organizarea Banatului ca entitate administrativă autonomă ,
- recunoașterea limbii române ca limbă oficială,
- independența Bisericii Ortodoxe românești din Banat
- înființarea unei armate populare prin înarmarea poporului,
- numirea lui Eftimie Murgu căpitan general al Banatului,
În anul următor, Murgu a votat în Dietă detronarea Casei de Habsburg și adoptarea unei legi a naționalităților, fapt ce i-a adus o nouă arestare (22 august 1849) și condamnarea la moarte pentru înaltă trădare. Sentința i-a fost comutată la patru ani de închisoare în Boemia (la Iosefstadt). Eliberat, a mai activat politic, fiind ales deputat în 1861, dar starea sa de sănătate, grav afectată de detenție, l-a limitat sever. Moare la 12 mai 1870, lăsând în urmă o moștenire de curaj și demnitate națională.
5. Perioada contemporană și Ziua Banatului Montan
În prezent, Banatul Montan continuă să fie un simbol al identității naționale și al luptei pentru libertate. Ziua Banatului Montan, instituită în 2025, marchează atât revoluția de la 1848, cât și contribuțiile regiunii la formarea statului român. Aceasta este o sărbătoare a unității, a tradițiilor locale și a luptei pentru autonomie, iar în prezent, regiunile Banatului Montan sunt martore ale unui proces continuu de afirmare a identității naționale.