Beneficiile angajaţilor: Pensii, prestaţii, indemnizaţii de maternitate şi pentru creşterea copilului

Dacă într-un material anterior am început prezentarea beneficiţiilor angajaţilor, punând accentul pe tipologia acestora şi prezentarea, cu titlu general, a beneficiilor de asigurări sociale, articolul de faţă se centrează pe aspectele legislative referitoare la pensii, indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă, prestaţiii, indemnizaţii de maternitate şi indemnizaţii pentru creşterea copilului.

Pensia

În România, sistemul pensiilor este caracterizat de prezenţa următoarelor două componente:

• sistemul public de pensii – pilonul I, administrat public, redistributiv, bazat pe solidaritate între generaţii (conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).
• sistemul de pensii private, administrat privat, cu evidenţă contribuţiilor participanţilor în conturi individuale, bazat pe capitalizare, respectiv învestirea şi acumularea acestor contribuţii.

În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

• Pensia pentru limita de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la dată pensionarii, condiţiile privind vârstă standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege.   Vârstă standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
• Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
• Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
• Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
• accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
• neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
• bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu muncă.
• Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
• până la vârstă de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârstă de 26 de ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă această s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

În sistemul administrat privat întâlnim următoarele categorii de pensii:

• pensia administrată privat – pilonul II (conform prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat).
• pensia privată facultativă – pilonul III (conform prevederilor Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative).

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Asiguraţii  care dovedesc printr-un certificat medical incapacitatea temporară de muncă, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă . Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.

Prestaţii

În sistemul public de pensii, conform art. 121 din Legea nr. 263/2010, se pot acordă următoarele prestaţii:

• tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
• bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
• ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevede în art. 18 că asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:

• reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
• reabilitare şi reconversie profesională;
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
• indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
• compensaţii pentru atingerea integrităţii;
• despăgubiri în caz de deces;
• rambursări de cheltuieli.

Ordonanţă de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevede, la rândul ei, următoarele prestaţii de asigurări sociale:

• concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;
• concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
• concediul şi indemnizaţia de maternitate;
• concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav;
• concediul şi indemnizaţia de risc maternal.

Indemnizaţia de maternitate

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina şi lauzie pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

Aceasta se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plata.

Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Protecţia maternităţii la locul de muncă

Ordonanţa nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă prevede la art. 2 lit. a) că „protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau
mame la locurile lor de muncă” şi defineşte următoarele expresii:

• locul de muncă este zona delimitată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanţi, cu pregătirea şi îndemânarea lor, în condiţii corespunzătoare tehnice, organizatorice şi de securitate şi sănătate în muncă, din care se obţine un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;
• salariată gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
• salariată care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la dată la care a născut;
• salariată care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lauzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
• dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;
• concediul de lauzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariată mama are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcina şi lauzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
• concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele:
• gravide
• cele care au născut recent
• cele care alăptează
• pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului

Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.

Indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plata.

Nivelul indemnizaţiei lunare  se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plata pentru fiecare copil născut dintr-o sarcina gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

La calculul celor 12 luni se includ şi perioadele în care persoanele care solicită indemnizaţia s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:       

• au beneficiat de indemnizaţie de şomaj
• au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
• au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
• au beneficiat de pensie de invaliditate
• au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, etc..

Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, obţin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei lunare.

Stimulentul de inserţie  se acordă lunar până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap persoanelor îndreptăţite dacă acestea realizează venituri supuse impozitului.

În situaţia în care persoană îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie prevăzute de prezenţa ordonanţă de urgenţă beneficiază oricare dintre părinţii fireşti ai copilului.

De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie beneficiează şi una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum şi persoană care a fost numită tutore. În acest caz acordarea drepturilor se face ţinându-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei în care, după caz, s-a aprobat adopţia, a fost făcută încredinţarea ori s-a instituit plasamentul sau tutela.

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!