Baza de calcul al CASS pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente

Codul fiscal ar trebui să permită instituirea unui plafon maximal pentru baza de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente. Mai jos găsiţi şi alte argumente care au fost invocate în susţinerea criticii de neconstituţionalitate asupra unor prevederi din Codul fiscal.

Curtea Constituţională a fost sesizată după ce petentul a contestat decizia de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit, respectiv contribuţii de asigurări sociale de sănătate. Cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Buzău, recurentul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296²² alin. (2) din Codul fiscal, în măsura în care nu permit instituirea unui plafon maximal pentru baza de calcul al CASS pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente.

În cazul sistemului de pensii publice, plata unei contribuţii nominale diferite conduce la alocarea unei prestaţii sociale diferite, principiu care, însă, nu se aplică în cazul sistemului de asigurări de sănătate, unde, deşi pentru aceleaşi categorii socio-profesionale baza de calcul al contribuţiei nu este limitată, prestaţiile sociale sunt egale.

În acest sens, autorul criticii a menţionat prevederile Legii nr. 95/2006, în sensul că această lege reglementează o serie de drepturi ale asiguraţilor, drepturi care au acelaşi conţinut şi aceeaşi întindere indiferent de cuantumul contribuţiei. În final, făcând referire la evoluţia legislativă în materie, autorul excepţiei a mai amintit şi că proiectul noului Cod fiscal, propus pentru a intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede revenirea la plafonul de cinci salarii medii pe economie în cazul bazei de calcul pentru CASS.

Reglementări vizate

Dispoziţiile art. 296²² alin. (2) din Codul fiscal prevăd că baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296²¹ alin. (1) lit. a) -e) este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Art. 296²¹ alin. (1) lit. a) -e), la care face referire textul criticat, prevede că au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, următoarele categorii de contribuabili:

• întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
• membrii întreprinderii familiale;
• persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;
• persoanele care realizează venituri din profesii libere;
• persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa inechitate şi discriminare ca urmare a neplafonării bazei de calcul al CASS pentru persoanele din categoriile arătate, Curtea s-a pronunţat în sensul că este firesc ca valoarea contribuţiei să difere de la persoană la persoană, în raport cu cuantumul veniturilor realizate, dar această diferenţă este rezonabilă şi justificată de situaţia obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari faţă de cele ale căror venituri sunt mai reduse, precum şi de principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor.

Referitor la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Constituţie, Curtea arată că principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune, de asemenea, diferenţierea contribuţiei persoanelor care realizează venituri mai mari, iar cota de contribuţie, exprimată procentual, este unică, neavând nici caracter progresiv, diferenţa valorică a contribuţiei fiind determinată de nivelul diferit al venitului.

Distinct de acestea, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate deduce critica prevederilor supuse controlului de constituţionalitate, pe de o parte, şi din perspectiva unei modificări a prevederilor art. 296²² alin. (2) din Codul fiscal sub aspectul instituirii unui plafon maximal pentru baza de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente, iar, pe de altă parte, din compararea unor prevederi legale şi situaţii juridice diferite.

Or, analizând excepţia de neconstituţionalitate şi prin prisma acestor critici, Curtea a apreciat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele.

Totodată, Curtea a mai arătat şi faptul că modificarea şi completarea legii nu intră în atribuţiile sale, întrucât se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a ţării, modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia, sens în care Parlamentul sau Guvernul, pe calea delegării legislative, poate adopta prevederi legale în sensul dorit de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

Completul CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 468/2015, al cărei text integral îl găsiţi în Monitorul Oficial nr. 610/2015.

Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!