Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției speciale din Justiție, contrară legislației europene

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu oferă destule garanții care să elimine orice inflență politică asupra funcționării și compoziției ei, afirmă avocatul general Michal Bobek în cadrul opiniei date ca CJUE să răspundă la mai multe solicitări făcute anul trecut de instanțe românești, scrie Hotnews. ”Este dificil de afirmat că această creare a SIIJ a fost justificată într-un mod clar, fără ambiguități și accesibil”, spune Bobek. ”Legislația UE interzice înființarea unei secții de procurori speciale, cu jurisdicție exclusiv asupra încălcărilor legii comise de membrii ai sistemului de justiție, dacă crearea unei asemenea secții nu este justificată cu motive reale și suficient cântărite și dacă nu este însoțită de garanții suficiente, care să elimine orice risc de influență politică asupra funcționării și compoziției ei”, a explicat înaltul oficial al Curții de Justiție a Uniunii Europene, conform unui comunicat al CJUE. De asemenea, Avocatul General spune că legislația UE interzice ca ”guvernele UE să adopte, prin derogare de la cadrul legal aplicabil în mod normal, un sistem de numire a unui interimar într-o poziție de conducere la o instituție ce se ocupă cu investigațiile disciplinare din cadrul justiției, având ca rezultat repunerea pe funcție a unei persoane al cărei mandat deja expirase”. Această opinie face referire la o decizie a lui Tudorel Toader privind conducerea Inspecției Judiciare.

Avocatul general mai arată că rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de către România.

”Avocatul general Bobek arată că rapoartele întocmite de Comisie nu sunt obligatorii, iar instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări. România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV”, se mai menționează în comunicatul CJUE.

Avocatul general a anunțat miercuri concluziile în primele procese intentate de instanțe din România privind modificările aduse de coaliția PSD-ALDE celor trei legi ale Justiției, controversata Secție specială și obligativitatea respectării recomandărilor din rapoartele MCV. După prezentarea concluziilor de către avocatul general, CJUE ar urma să pronunțe deciziile în aproximativ o lună. În 2019, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale instanțelor din România, între care Curțile de Apel Pitești, București și Tribunalul Olt, care au contestat modul în care a fost înfiintată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și au cerut, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. De asemenea, a fost contestată și procedura de numire a conducerii Inspecției Judiciare, printr-o ordonanță de urgență promovată de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. Demersul la Curtea Europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România, iar o parte din dosarele înregistrate au fost conexate. Sursa: Hotnews

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.