Regimul legal aplicabil asocierilor în participație – referite ca asociaţiuni sau asocieri în participațiune, în vechea terminologie a Codului Comercial 1887, precum și în anumite acte normative încă în vigoare – a făcut, de-a lungul timpului, obiectul unor ample controverse doctrinare și practice.
Deși beneficiază de o consacrare legală succintă în noul Cod Civil (art. 1949-1954), fiind reglementată ca o variaţiune a contractului de societate, asocierea în participație are o aplicabilitate practică extinsă.
Astfel, este deseori considerată drept modalitatea optimă de implementare a unor parteneriate de afaceri sau a unor colaborări intra-grup pentru realizarea în comun a unor lucrări, fără a fi necesară parcurgerea unor ample formalități de înregistrare sau autorizare.
Din experiența noastră, încheierea unor contracte de asociere în participație în vederea implementării proiectelor de achiziție publică este o soluție frecventă atunci când se participă alături de alți operatori economici prin depunerea unei oferte comune.
Legislația achizițiilor publice nu oferă, însă, detalii cu privire la forma juridică pe care o astfel de asociere trebuie să o aibă. Acest fapt permite operatorilor economici să se organizeze fie sub forma unei asocieri în participație, fie sub forma altor tipuri de asociere, care nu beneficiază de o reglementare legală specifică (denumite, în practica operatorilor economici, „joint venture”, „consorţiu” etc.).
Deși constituirea unei asocieri în participație este o operațiune simplă (fiind suficientă încheierea unui contract de asociere în formă scrisă), implementarea unei astfel de asocieri se dovedește a fi deseori problematică, în special datorită necorelării prevederilor noului Cod Civil în materie, precum și a inadvertențelor dintre acesta și prevederile fiscale incidente.
Mai multe detalii pe acest subiect puteţi afla de AICI.
Autor:
Anca Puşcaşu,
Managing Associate
Țuca Zbârcea & Asociații
