ANALIZĂ: Tot ce trebuie să ştim despre alegerile parlamentare din 11 decembrie, conform noilor reguli

Alegerile parlamentare de luna viitoare sunt organizate după reguli noi, după schimbările legislative din cursul anului trecut. Principalele noutăți sunt votul pe liste, folosit ultima dată în 2004 și înregistrarea audio-video a scrutinului, dar și votul prin corespondență pentru românii din diaspora. Alte modificări legislative țin de campania electorală de dinaintea alegerilor și se referă la interdicțiile promovării prin bannere, spectacole și cadouri oferite alegătorilor, sau de finanțarea partidelor pentru alegeri, în limita a 60 de salarii minime brute pe țară.

Mai puțini parlamentari, cu probleme penale, dar cu notorietate

Votul pe liste înseamnă o normă de reprezentare proporțională, de 73.000 de locuitori pentru un deputat și 168.000 de locuitori pentru un senator, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari.

Dacă din 2012 și până săptămâna trecută am avut 588 de aleși, pe sistemul colegiilor uninominale, pe 11 decembrie vom alege 466 de parlamentari – 308 deputați plus 18 deputați ai minorităților și 134 de senatori. Alegerea senatorilor și deputaților se va face, așadar, conform Legii nr. 208/2015, prin scrutin de listă, dar și pe baza candidaturilor independente. Listele candidaților sunt propuse de partid, de alianțele formațiunilor politice sau de organizațiile care reprezintă minoritățile sau alte grupuri de cetățeni care participă la alegeri.

Conform datelor de la Biroul Electoral Central, 11 partide au depus liste de susținători la nivel naţional, 6.506 candidați de pe acestea luptându-se să obțină un mandat de deputat sau senator. Partidele mari au anunțat că au ales noii candidați după noi criterii, care respectă normele codurilor de conduită ale formațiunii politice, conform cărora nu pot fi aleși cei cu probleme penale, traseiștii sau foștii parlamentari care au absentat prea mult în legislaturile trecute.

După publicarea în presă a listelor, au apărut destule astfel de cazuri, aproape în toate partidele. Cele mai cunoscute sunt Liviu Dragnea de la PSD (condamnat penal definitive, cu suspendare), Călin Popescu Tăriceanu de la ALDE și Traian Băsescu de la PMP (cercetați penal), Victor Ponta și Lia Olguța Vasilescu de la PSD sau Dumitru Verginel Gireadă de la PNL, alți candidați cu probleme penale.

Ce este nou pentru românii din străinătate?

Pentru românii din Diaspora, numărul aleșilor nici nu scade, dar nici nu crește. Cetățenii români din străinătate vor fi reprezentați tot de 4 deputaţi şi 2 senatori, deși de la scrutinul din 2012 și până acum, mai multe iniţiative legislative au încercat să modifice legea, astfel încât numărul aleșilor pentru Diaspora să crească exponențial cu numărul românilor stabiliți în alte țări.

Propunerea legislativă care prevedea dublarea numărului de parlamentari pentru Diaspora era argumentată prin faptul că 6 aleși pentru acești cetățeni înseamnă o reprezentare de un deputat la 750.000 de români și un senator la 1,5 milioane de români, adică de zece ori mai puțin ca norma de reprezentare din țară. În luna iunie, propunerea legislativă “a picat” în plenul Camerei Deputaților, la diferență de doar un vot.

O premieră pentru alegerile din 11 decembrie va fi, pentru Diaspora, votul prin corespondență, adoptat după cozile kilometrice la care au stat românii din străinătate la alegerile prezidențiale de acum doi ani. Ca să poată vota prin corespondență, românii ar fi trebuit să se înscrie, până pe 14 septembrie, în Registrul electoral. Cei care nu au apucat acest lucru, vor vota direct la una dintre cele 417 secții din străinătate, ca și până acum.

Conform Hotărârii AEP privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate, cele mai multe secții vor fi în Italia cu 73, Spania cu 53 și Republica Moldova, cu 35. Cei care s-au înscris în Registrul electoral și vor vota prin corespondență, vor primi la adresa indicată toate materialele necesare votului, dar și instrucțiuni. Iar cei care nici nu s-au înscris în Registrul electoral, nici nu sunt aproape de una dintre secțiile de votare, pot merge să voteze la secțiile organizate pe lângă ambasade, consulate, oficii consulare și institutele culturale românești din străinătate.

Campanie electorală fără serbări și focuri de artificii

29 de zile au la dispoziție candidații să își convingă alegătorii să pună ștampila pe buletinul de vot în dreptul lor. Regulile din această campanie electorală sunt însă mult mai stricte ca în alți ani, pedepsele pentru oferirea de daruri, bani, bunuri ori alte foloase pentru a convinge pe cineva să voteze o anumită persoană fiind de la 6 luni la 3 ani de închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform Legii nr. 208/2015, sunt interzise:

  • mașinile inscripționate sau cu difuzoare audio cu sloganuri, în mers sau staționare;
  • bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, ecranele, steagurile, indocatoarele publicitare, panourile, proiectele luminoase, mobile, stradale sau pe vehicule;
  • distribuirea de tricouri, căni, ceasuri, jachete, șepci, sacoșe, găleți, pixuri, brichete, alimente sau alte produse.

Afișele electorale permise au dimensiuni mult reduse, de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură și vor fi expuse doar în locurile special pentru afișaj electoral, stabilite de primărie.

Și referitor la finanțarea partidelor pentru campaniile electorale sunt prevederi noi, canidații având la dispoziție un buget maxim de 60 de salarii minime brute. Conform ghidului Autorității electorale Permanente, cheltuielile făcute nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse, chiar dacă suma acestora din urmă este mai mica decât suma celor 60 de salarii minime brute pe țară. 

Scrutinul din 11 decembrie va fi înregistrat audio-video

Pentru prima data în istoria țării, alegerile parlamentare din acest an vor fi înregistrate neîntrerupt, audio-video, nu doar monitorizate aleatoriu, ca până acum. Înregistrarea va fi făcută de operatorul unui calculator, dintr-un punct fix, și după ora 21, când se închid secțiile și se numără voturile.

De altfel, cei 18,9 milioane de alegători din Registrul electoral vor fi verificați electronic înainte de vot, cu ajutorul unui sistem informatic de monitorizare, ce conține o aplicație care asigură prelucrarea datelor de identificare ale alegătorilor și compararea acestora cu datele deja înregistrate.

Bugetul pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie este de 227,7 milioane de lei.

Ai nevoie de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu