Prin Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare se propun și:
- impozit suplimentar pentru instituțiile de credit,
- noi reguli pentru veniturile din jocuri de noroc (inclusiv majorarea baremului),
- eliminarea scutirii pentru vânzarea de deșeuri metalice din patrimoniul personal,
- creșterea TVA, ajustări de accize, modificarea rovinietei,
- înghețări salariale, tăieri de indemnizații și alte măsuri dure de austeritate.
Măsurile vin într-un context în care Guvernul caută soluții pentru ajustarea bugetară și reducerea deficitului. Toate acestea sunt prezentate pe larg mai jos.
IMPOZITUL PE PROFIT
Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite între persoane juridice române începând cu data de 1 ianuarie 2026/ prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, din considerente fiscal-bugetare. Întrucât din profiturile anului 2025/anului modificat care începe în anul 2025 se pot distribui, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile, dividende în baza unor situații financiare interimare întocmite în cursul anului, în baza acestui cadru legal se stabilesc reguli tranzitorii pentru dividendele distribuite, potrivit legii, în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, propunându-se, astfel, menținerea cotei de 10% pentru aceste dividende.
__________________________
Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit
Din considerente fiscal-bugetare, se propune majorarea cotelor de impozitare astfel:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 - 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Totodată, se propun reguli pentru:
- calculul impozitului suplimentar începând cu 1 iulie 2025;
- recalcularea impozitului pe cifra de afaceri, în cazul în care se înregistrează erori definite potrivit reglementărilor contabile.
IMPOZITUL PE VENIT
Eliminarea scutirii de impozit pentru veniturile obținute din predarea deșeurilor metalice din patrimoniul personal
Ca urmare a constatărilor organelor fiscale și a unor decizii judecătorești (spre ex. Decizia nr. 1040/2022 propunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 803/91/2020), care au evidențiat că persoane fizice predau frecvent cantități mari de deșeuri metalice presupus provenite din patrimoniul personal (deși acest lucru este puțin probabil), se propune modificarea regimului fiscal aplicabil acestor venituri.
Modificările vizează:
· eliminarea scutirii de impozit pentru veniturile obținute din predarea deșeurilor metalice din patrimoniul personal;
· includerea acestor venituri în categoria „venituri din alte surse” conform art. 114 din Codul fiscal, cu reținerea impozitului la sursă de către operatorii economici.
__________________________
Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv după prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.
__________________________
Schimbarea modului de impozitare a dobânzilor din obligațiuni emise pe piețele externe
Începând cu 1 august 2025, persoanele fizice rezidente care obțin dobânzi din obligațiuni emise de societăți românești pe piețele de capital din afara României vor fi direct responsabile pentru calculul, declararea și plata impozitului de 10%, prin declarația unică.
Obligațiile fiscale nu vor mai reveni emitentului, întrucât acesta nu are acces la informațiile privind beneficiarii efectivi ai dobânzilor. Măsura se aplică indiferent de data emiterii obligațiunilor.
__________________________
Modificarea baremului de impozitare pe veniturile din jocuri de noroc
Se propune păstrarea structurii pe tranșe de venit, dar cu majorarea cotelor de impozitare fost majorate:
Comparație barem de impozitare pe tranșe:
Tranșe de venit brut (lei) |
Impozit (actual) |
Impozit propus (nou) |
Până la 10.000 |
3% |
10% |
Peste 10.000 – 66.750 |
300 lei + 20% din suma ce depășește 10.000 lei |
1.000 lei + 20% din suma ce depășește 10.000 lei |
Peste 66.750 |
11.650 lei + 40% din suma ce depășește 66.750 lei |
12.350 lei + 40% din suma ce depășește 66.750 lei |
Pentru câștigurile din cazinouri, cluburi de poker, slot-machine și lozuri, dacă venitul brut depășește 66.750 lei, se propune aplicarea aceluiași barem, iar din impozitul calculat să se scadă 12.350 lei.
CASS
Plata contribuției de 10% CASS pentru toate veniturile din pensii care depășesc 3000lei/lună
Se propune ca veniturile din pensii care depășesc 3.000 lei/lună să fie supuse CASS, calculată la 10% din partea ce depășește acest plafon.
De exemplu, un pensionar cu un venit brut din pensii de 5.000 lei va plăti CASS pentru diferența de 2.000 lei (5.000 lei - 3.000 lei), adică 200 lei pe lună.
Toți pensionarii ar urma să plătească CASS pentru veniturile din pensii care depășesc suma de 3.000 lei/lună pentru fiecare drept de pensie. În prezent, sunt multe categorii de persoane care beneficiază de pensii ce depășesc acest plafon dar nu datorează CASS, ceea ce generează un sistem inechitabil comparativ cu contribuabilii din alte sectoare.
Tratarea excepțiilor de la plata CASS
Se propun modificări legislative care urmăresc uniformizarea tratamentului fiscal și eliminarea unor inechități în regimul contribuțiilor de sănătate.
Se propune abrogarea excepțiilor de la plata CASS pentru următoarele categorii:
- persoane aflate în întreținerea unei persoane asigurate (soț/soție/părinți fără venituri proprii);
- persoane aflate în concediu de acomodare sau pentru creșterea copilului (Legea 273/2004 și OUG 111/2010);
- șomeri și alte persoane care beneficiază de protecție socială din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- beneficiari ai venitului minim de incluziune (Legea 196/2016);
- beneficiari ai Decretului-lege nr. 118/1990 (persecutați politic, deportați, prizonieri);
- magistrații instaurații din justiție pe considerente politice beneficiari ai Legii nr. 51/1993
- persoanele persecutare beneficiare ale OG 105/1999;
- veterani, invalizi, văduve de război (Legea 44/1994);
- militari din fosta Direcție a Serviciului Muncii 1950–1961 (Legea 309/2002);
revoluționarii din 1989 și participanții la revoltele muncitorești din 1987 și 1977(Legea 341/2004).
- personal monahal al cultelor recunoscute.
Aceste persoane, deși beneficiază de venituri sau sprijin financiar prin legi speciale, nu mai sunt exceptate automat de la plata CASS.
Excepție menținută: Bolnavii oncologici, conform Legii 293/2022, rămân scutiți de CASS pe perioada tratamentului, până la vindecare.
Excludere din excepții pentru alte categorii de bolnavi: Alți beneficiari ai programelor naționale de sănătate incluși în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, care beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, vor datora CASS, chiar dacă beneficiază de tratament gratuit, până la vindecare.
_______________________
Reguli privind plata CASS
Reguli de opțiune pentru plata CASS de către persoane fizice pentru întreținuți (soț/soție/părinți):
Persoanele asigurate pot opta să plătească CASS în numele celor aflați în întreținere.
CASS se calculează la 6 salarii minime brute, cu o cotă de 10%.
Se propune efectuarea plaților în două tranșe:
- 50% la depunerea declarației;
- 50% până la 25 mai anul următor.
Dacă întreținutul decedează, se datorează CASS doar până la luna decesului.
Prin acest proiect se propune un sistem TVA în două cote astfel:
· Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
· Eliminarea cotei reduse de 5% – se introduce o cotă redusă de 11% pentru operațiunile care beneficiau de 5%, inclusiv:
- livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste;
- accesul la muzee, castele, case memoriale, monumente etc;
- livrarea de lemn de foc și energie termică pentru consumatori vulnerabili.
· Majorarea cotei reduse existente de la 9% la 11%, pentru o gama restrânsă de bunuri și servicii, precum:
- medicamente de uz uman;
- alimente (cu unele excepții);
- apă pentru irigații, îngrășăminte, pesticide;
- servicii de alimentare cu apă și canalizare;
- locuințe sociale (cămine de bătrâni, centre pentru minori cu handicap);
- servicii HoReCa (cazare, restaurant, catering).
Notă: Se arată că sectorul HoReCa va fi monitorizat între 1 august–31 octombrie 2025 și că în funcție de rezultatele fiscale, se va decide cota finală de TVA aplicabilă.
Locuințe cu TVA redus: regim tranzitoriu și restricții
- Se propune păstrarea, până la 1 august 2026, a cotei reduse de TVA pentru locuințele pentru care au fost încheiate acte juridice între vii până la 1 august 2025, cu avans plătit.
- Limitare: persoanele fizice vor putea achiziționa o singură locuință cu TVA redusă, dacă nu au beneficiat de acest regim după 1 ianuarie 2023.
Alinierea la legislația UE și eliminarea cotei zero pentru ONG-uri
- Se propune eliminarea scutirilor de TVA cu drept de deducere aplicate pentru operațiunile către:
- entități nonprofit;
- societăți comerciale deținute integral de entități nonprofit (art. 294 alin. (5) lit. a)–b¹) din Codul fiscal).
- Se propune introducerea unor măsuri tranzitorii, care permit solicitarea rambursării TVA pentru achizițiile efectuate în perioada când scutirea era aplicabilă.
- Corelativ se va abroga art. II din Legea nr. 204/2024, legat de aplicarea acestor scutiri.
ACCIZE ȘI ALTE TAXE SPECIALE
Modificări propuse privind Accizele și alte taxe speciale
În cadrul măsurilor de consolidare fiscală prevăzute în Programul de Guvernare 2024–2028, se propun următoarele creșteri și reglementări privind accizele:
1. Accize pentru combustibili:
Majorarea accizelor pentru benzină și motorină în două etape: de la 1 august 2025, respectiv de la 1 ianuarie 2026.
Accizele nu vor fi indexate cu inflația pentru anul 2026 (față de perioada oct. 2014 – sept. 2015).
Se va adopta o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina folosită în activități prevăzute la art. 342 alin. (9) din Codul fiscal (ex: transporturi, agricultură).
2. Accize pentru băuturi alcoolice și non-alcoolice:
Majorare treptată a accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice: 1 august 2025 respectiv 1 ianuarie 2026.
Introducerea accizelor pentru vinuri liniștite – 76,19 lei/hl (nivel egal cu cel al vinurilor spumoase);
Introducerea accizelor pentru cidru, hidromel și băuturi fermentate liniștite – 76,19 lei/hl;
Majorarea accizelor pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat:
- între 5–8g zahăr/100ml;
- peste 8g zahăr/100ml (de la 1 august 2025 și 1 aprilie 2026).
3. Accize pentru produse din tutun și alternative:
Majorarea accizelor (de la 1 august 2025) pentru:
- țigarete și produse din tutun prelucrat;
- produse cu tutun pentru inhalare fără ardere;
- produse fără tutun, dar destinate inhalării (cu/ fără nicotină);
Acciză specifică pentru țigarete (1 aug. 2025 – 31 martie 2026): 576,360 lei/1.000 țigarete;
Majorare accize pentru lichide cu/fără nicotină în două etape: 1 august 2025 și 1 aprilie 2026.
FNUASS
Propuneri privind calitatea de asigurat și sustenabilitatea sistemului de sănătate (modificări asupra Legii nr. 95/2006)
Măsuri propuse:
· Se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției doar pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice incluși în programele naționale de sănătate, până la vindecare, potrivit Legii nr. 293/2022.
· Pentru ceilalți beneficiari ai programelor naționale de sănătate, care nu realizează venituri supuse CASS, se păstrează accesul gratuit doar la tratamentele și serviciile din cadrul programului respectiv. Dacă doresc acces complet la sistemul de sănătate (servicii neincluse în program), aceștia vor trebui să plătească contribuția aferentă a 6 luni, calculată la salariul minim brut, obținând astfel calitatea de asigurat pentru 12 luni.
· Se menține calitatea de asigurat pentru pensionarii care nu datorează CASS conform prevederilor Codului fiscal (pentru pensiile aflate sub plafonul de impunere).
În 2024, peste 1,7 milioane de pacienți au fost incluși în programele naționale curative, dintre care aproximativ 65.000 au beneficiat de calitatea de asigurat fără plata contribuției. Dintre aceștia, doar 10% erau pacienți oncologici, ceea ce evidențiază un dezechilibru semnificativ între scutirile acordate și necesitatea reală.
Proiectul de act normativ are în vedere întărirea sustenabilității Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în contextul în care bugetul aprobat pentru 2025 este insuficient pentru acoperirea integrală a serviciilor medicale, medicamentelor și indemnizațiilor acordate asiguraților. Se constată un dezechilibru accentuat între numărul celor care contribuie la FNUASS și al celor care beneficiază de servicii fără a plăti contribuția, ceea ce afectează misiunea și funcționarea sistemului.
În acest sens, proiectul propune modificarea regimului de acordare a calității de asigurat, cu scopul de a elimina o parte dintre excepțiile de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și de a extinde baza de plătitori.
INDEMNIZAȚI CONCEDII
Propuneri privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (OUG nr. 158/2005)
Se propune stabilirea cuantumului indemnizațiilor de concedii medicale pentru boală obișnuită prin aplicarea unui procent diferențiat, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:
· 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
· 65% pentru concedii între 8–14 zile;
· 75% pentru concedii de peste 15 zile.
Notă: Pentru anumite boli cardiovasculare, indemnizația rămâne la 75%, indiferent de durată.
Pentru a evita afectarea drepturilor deja născute sub reglementările anterioare, proiectul include dispoziții tranzitorii, menite să asigure continuitatea și echitatea pentru asigurați.
Totodată, se propune ca noile reglementări privind calitatea de asigurat să intre în vigoare la 1 august 2025, permițând astfel actualizarea legislației secundare și adaptarea sistemelor informatice ANAF–CNAS pentru o implementare coerentă.
ROVINIETA
Propuneri privind tarifele de utilizare a drumurilor naționale (OG nr. 15/2002)
Proiectul de act normativ propune actualizarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale (rovinieta) pentru autoturisme, începând cu 1 septembrie 2025, după cum urmează:
· 1 zi – 3,5 euro
· 10 zile – 6 euro
· 30 zile – 9,5 euro
· 60 zile – 15 euro
· 12 luni – 50 euro
Se modifică și cuantumul amenzilor contravenționale pentru lipsa rovinietei valabile, care va fi între 500 și 1.000 lei.
Tarifele achitate înainte de data intrării în vigoare a noilor prevederi își păstrează valabilitatea.
CHELTUIELI BUGETARE
Prin proiect sunt propuse următoarele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare:
1. Salarii, sporuri și alte drepturi salariale
· Salariile de bază, indemnizațiile, sporurile și alte drepturi salariale se mențin la nivelul lunii decembrie 2025 pentru toți angajații din administrația publică;
· Munca suplimentară se compensează cu timp liber, cu excepții pentru structuri operative (poliție, armată etc.) – se poate plăti dacă nu se acordă timp liber în 120 de zile;
· Concediile neefectuate nu se compensează în bani la plecarea din sistem;
· Stimulentele pentru personal se acordă, din august 2025, în limita a 30% din salariul de bază;
· Indemnizația de hrană (347 lei/lună) va fi acordată doar salariaților cu venituri sub 6.000 lei;
· Limitarea majorărilor salariale pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri externe sau PNRR:
o de la până la 50%, la până la 35%;
o aplicabil: instituții publice, autorități locale, structuri gestionare de fonduri europene (AFIR, APIA etc.);
o Proiectele întârziate nu mai beneficiază de aceste majorări.
2. Ocuparea posturilor și controlul personalului
· Se suspendă ocuparea posturilor vacante, cu excepția celor unice;
· Ordonatorii pot aproba ocuparea a max. 15% din posturile vacantate în 2026, cu încadrare în buget;
· Sancțiuni pentru nerespectarea limitelor: amendă 2.000–20.000 lei și suspendare din funcție.
3. Beneficii și stimulente speciale
· Fără bilete de valoare, bonusuri, prime, cu excepția tichetelor de creșă (Legea nr. 165/2018);
· Personalul din structurile de ordine publică care nu beneficiază de concediu pentru creșterea copilului va primi decontarea taxelor de creșă;
· Ajutoarele la pensionare și plățile compensatorii sunt suspendate în 2026;
· Cheltuielile de transport pentru concedii nu vor fi finanțate.
4. Mențineri și înghețări
· În anul 2026 se mențin la nivelul lunii decembrie 2025:
o Rentele viagere și indemnizația de merit (6.240 lei/lună) art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002;
o Punctul de referință pentru pensii (81 lei) - art. 83 respectiv art. 84 din Legea nr. 360/2023;
o Indicatorul social de referință (ISR) art. 33^2 din Legea nr. 76/2002;
o Valorile pentru servicii medicale și drepturi de hrană/echipament;
o Cheltuielile de personal din institutele naționale de cercetare-dezvoltare.
5. Pensiile speciale și neactualizări cu inflația
· În anul 2026, pensiile de serviciu (militari, magistrați, parlamentari, diplomați, aviatori, grefieri, Curtea de Conturi etc.) nu se actualizează cu rata inflației, prin derogare de la legile specifice;
· Indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor rămân neactualizate.
6. Transport și vouchere
· Reduceri/gratuități la transport: 3 călătorii dus-întors (6 simple) pentru beneficiarii legali;
· Studenții înmatriculați la forma cu frecvență beneficiază de:
o Reducere 90% la transport feroviar/auto între domiciliu și universitate;
o Reducere 90% pe transport local/metrou;
· Vouchere de vacanță (800 lei/an) acordate doar salariaților din sectorul public cu venituri sub 6.000 lei;
· Pentru personalul din apărare și ordine publică, se decontează servicii turistice în limita a 800 lei.
7. Prorogări și suspendări legislative
· Se prorogă până la 1 ianuarie 2027:
o Art. 210 din Codul administrativ (OUG 57/2019);
o Statutul personalului operativ (Legea nr. 5/2021);
o Legea mierii (nr. 509/2006);
o Legea nr. 236/2020 privind stimulentele pentru producători agricoli;
o Legea nr. 322/2022 privind sportul;
o Art. 49 alin. (3) din OG 57/2002 (cercetare);
o Salariile compensatorii la pensionarea cadrelor universitare – aplicabile din anul univ. 2027–2028;
o Art. III din Legea nr. 352/2015 (transport rutier).
8. Alte măsuri și derogări
· Suspendarea achizițiilor publice de autoturisme, mobilier, aparatură birotică în 2026;
· Diurna acordată doar conform HG 714/2018;
· Se suspendă aplicarea Legii nr. 270/2024 privind cheltuielile de repatriere;
· Indemnizația de solidaritate pentru persoane cu handicap grav/vizual – prorogată până la 1 ianuarie 2027;
· Se reglementează derularea în 2025 a proiectelor aflate în desfășurare prin:
o PNDL (etapele I și II);
o Programul Anghel Saligny;
o Programul Național de Construcții de interes public/social;
· Suspendarea emiterii de noi acorduri de finanțare în cadrul:
o Programului INVESTALIM (industria alimentară);
o Programului CONSTRUCTPLUS (materiale construcții);
· Se propun măsuri pentru transparență bugetară și responsabilitate fiscală, cu un rol activ al ordonatorilor principali de credite.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
În privința învățământului preuniversitar, proiectul de lege vizează următoarele modificări:
- Creșterea numărului minim de elevi pentru dobândirea personalității juridice a unităților preuniversitare la 200 elevi (art.16 alin.1). Reorganizare până la 1 septembrie 2025.
- Creșterea numărului de elevi pe clasă cu până la 4 elevi, conform standardelor UE (art.23 alin.1,6,11). Excepții pentru clase mici și în zone izolate, inclusiv posibilitatea de clase simultane.
- Asigurarea gratuității transportului public județean/interjudețean pentru elevii școlarizați în altă localitate, pe durata cursurilor, pentru toate nivelurile (primar, gimnazial, liceal) inclusiv cei din învățământ special/vocațional.
- Continuarea plății burselor (merit, tehnologice, sociale) și posibilitatea cumulului cu burse acordate de alte entități.
- Modificarea modului de calcul a tarifului pentru plata cu ora începând cu 1 septembrie 2025, folosind salariul de bază și sporuri/majorări aferente.
- Reducerea cu 2 ore/săptămână a timpului pentru anumite activități didactice pentru cadrele didactice cu peste 25 ani vechime și grad didactic 1 sau cu performanță educațională, fără afectarea salariului.
- Acordarea unei prime de instalare neimpozabile egale cu salariul minim brut pentru titularii din zone rurale, defavorizate sau izolate, cu obligația de menținere 5 ani în unitate.
- Obligația învățătorilor/profesorilor pentru învățământ primar de a face 2 ore/săptămână pregătire remedială.
- Derogare temporară privind norma didactică de predare pentru profesorii din învățământul preuniversitar.
- Derogare temporară privind degrevarea normei didactice pentru personalul didactic de conducere și control în anul școlar 2025-2026:
- până la 30% normă pentru directori, case corp didactic, centre resurse și excelență
- până la 50% normă pentru inspectori școlari generali/adjuncți
- degrevare parțială pentru persoane desemnate de sindicate
- activitățile didactice plătite cu ora nu sunt permise pentru personalul degrevat, cu excepții aprobate în zone izolate.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR
Pentru sistemul național de învățământ superior proiectul propune următoarele schimbări:
- Burse pentru doctoranzi: bursele acordate studenților doctoranzi cu frecvență să fie plătite pe toată durata anului calendaristic (modificare art.63 alin.5).
- Cuantumul burselor pentru studenții cu dublă specializare/master didactic: egal cu salariul minim net pe economie, în loc de salariul net al profesorului debutant. Bursele se acordă pe perioada activităților didactice (cursuri, seminare, laboratoare etc.).
- Derogare temporară (2025-2028): costul standard lunar pentru fondul de burse și protecție socială să fie echivalent cu 10% din salariul minim net pe țară, alocat doar studenților cu frecvență finanțați de la buget, pe durata activităților didactice.
- Burse pentru românii de pretutindeni: acordate pe durata activităților didactice (cursuri, seminare, laboratoare, examene etc.).
- Creșterea normei didactice: norma didactică se mărește cu 2 ore convenționale pe săptămână, cu un maxim de 18 ore convenționale/săptămână.
Jocuri de noroc
Ordonanța de Urgență nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc:
Prin proiectul de lege Ministerul Finanțelor propune o serie de modificări importante în legislația jocurilor de noroc, menite să limiteze frauda și accesul ilegal, dar și să sporească transparența în domeniu:
- Operatorii licențiați clasa a II-a vor fi obligați să furnizeze conținut în limba română și să permită încasări și plăți exclusiv în lei, pentru organizatorii cu licență clasa I, pentru a combate piața neagră online. Aceștia vor trebui să raporteze lunar către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) accesul și blocările site-urilor neautorizate, sub sancțiunea revocării licenței.
- Jocurile de noroc online în spații publice vor fi permise doar pentru utilizatorii înregistrați, prin cont personal și de pe dispozitive proprii.
- Dispozitivele cu acces la internet oferite publicului (tablete etc.) vor trebui să blocheze accesul la site-urile de jocuri de noroc, altfel riscă confiscarea.
- Sunt introduse definiții clare pentru „participare frauduloasă” și „facilitare frauduloasă” a jocurilor de noroc la distanță, extinzând sfera sancțiunilor penale și administrative.
- Mijloacele de joc tip slot-machine și terminalele VLT vor trebui dotate cu dispozitive GPS independente pentru trasabilitate, iar fiecare aparat va afișa un cod QR pentru transparență și control.
- ONJN va fi autoritatea centrală responsabilă cu reglementarea, monitorizarea și sancționarea în domeniu, cu acces complet la sistemul european AGORA, putând emite ordine obligatorii împotriva operatorilor fără licență.
- Lista neagră a ONJN se va extinde, incluzând și persoane fizice și juridice implicate ilegal în jocuri de noroc, nu doar platforme online.
- Sancțiunile vor viza inclusiv organizarea și facilitarea frauduloasă a accesului la jocurile de noroc, cu pedepse penale pentru cei implicați.
- Sunt prevăzute majorări de taxe specifice domeniului și o perioadă de tranziție pentru conformarea operatorilor la noile cerințe tehnice.
Proiectul de lege a fost lansat în dezbatere publică pe 3 iulie 2025 şi timp de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site pot fi trimise propuneri, sugestii și opinii la adresa de e-mail: publicinfo@mfinante.gov.ro
Data publicării pe site-ul instituţiei: 03.07.2025
Limita pentru trimitere sugestii: 13.07.2025
Data încheierii consultării publice: 03.08.2025
E-mail: publicinfo@mfinante.gov.ro
Contact: publicinfo@mfinante.gov.rov
Mai multe detalii aici.