Analiza noutăţilor aduse de recenta Lege a insolvenţei (I)

După cum bine cunoaştem, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (OUG nr. 91/2013) a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 447/2013 (decizie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 674/01.11.2013), aceasta încetându-şi efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României.

Constatarea neconstituţionalităţii prevederilor OUG nr. 91/2013 nu a avut ca efect apariţia unui vid legislativ, ci a determinat reintrarea în fondul activ al legislaţiei a actelor abrogate, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În acest context mai sus descris, legiuitorului român a fost nevoit să adopte unele măsuri care să conducă în final la adoptarea unei noi legislaţii în materia insolvenţei, fapt ce s-a concretizat prin publicarea, de dată recentă, a Legii nr. 85/2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466/2014, lege ce a intrat în vigoare sâmbătă, pe data de 28.06.2014.

În prezentul articol (structurat în două părţi) ne-am propus să prezentăm succint care sunt unele noutăţi introduse în materie de Legea nr. 85/2014. Astfel, în această primă parte a articolului vom prezenta noutăţile în ceea ce priveşte codificarea legislaţiei în materie realizată prin Legea nr. 85/2014, precum şi noutăţile în ceea ce priveşte echilibrarea intereselor în concurs; în cea de-a doua parte a articolului vom prezenta câteva noutăţi din Legea nr. 85/2014 privind eficientizarea procedurii.

I. Prin Legea nr. 85/2014 legiuitorul şi-a propus să codifice într-un singur act normativ reglementările din materia insolvenţei.

Astfel, Legea nr. 85/2014 cuprinde atât legislaţia generală ce este aplicabilă tuturor operatorilor economici, dar şi legislaţia specială aplicabilă institutiilor de credit, societăţilor de asigurare/reasigurare, grupurilor de societăţi.  De asemenea legea reglementează şi insolvenţa transfrontalieră.  Totodată, în Legea nr. 85/2014 sunt reglementate şi instrumentele de prevenire a insolvenţei, în speţă mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv.

II. Totodată, prin Legea nr. 85/2014 legiuitorul şi-a propus să realizeze şi o echilibrare a intereselor în concurs; în acest sens avem în vedere aspectele următoare:

• prin Legea nr. 85/2014, s-a egalizat regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorului, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, la înregistrarea cererii debitorului, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existenţa pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate cereri formulate de creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului, se soluţionează potrivit art. 72 şi următoarele.

Dacă, ulterior înregistrării cererii debitorului, dar înainte de soluţionarea acesteia, sunt formulate cereri de deschidere a procedurii de către creditori, acestea se vor înregistra direct la cererea formulată de debitor. În acest scop, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, la data înregistrării cererilor şi va înregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulată de debitor. În această situaţie, se va proceda la soluţionarea în procedură necontencioasă a cererii debitorului (în termen de 10 zile).

În cazul admiterii acesteia, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor, potrivit art. 72 şi următoarele (art. 66 alin. 7 din Legea nr. 85/2014).

• prin Legea nr. 85/2014, legiuitorul a stabilit o valoare-prag de 40.000 lei  pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii atât pentru creditor, cât şi pentru debitor.

Sursa foto: Lege5.ro

Aşadar, spre deosebire de vechea legislaţie – Legea nr. 85/2006 – care prevedea o valoare-prag de 40.000 lei pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei doar pentru creditor, prin noua lege în materie legiuitorul a prevăzut ca şi debitorul să aibă datorii mai mari de 40.000 lei pentru a putea formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei.

• prin Legea nr. 85/2014, legiuitorul a introdus ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator al procedurii insolvenţei.

În conformitate cu prevederile art. 72 alin. 5 din Legea nr. 85/2014, în cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanţei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cauţiunea depusă fiind restituită în mod corespunzător.

• prin Legea nr. 85/2014, legiuitorul a introdus o prioritate sporită la restituire pentru finanţările acordate debitorului în procedura insolvenţei, inclusiv în perioada de observaţie.

Potrivit art. 87 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, finanţările acordate debitorului în perioada de observaţie în vederea desfăşurării activităţilor curente, cu aprobarea adunării creditorilor, beneficiază de prioritate la restituire, potrivit prevederilor art. 159 alin. 1 pct. 2 sau, după caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2.

Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă. În ipoteza în care acordul acestor creditori nu va fi obţinut, prioritatea la restituire a acestor creanţe, prevăzută de art. 159 alin. 1 pct. 2, va diminua regimul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferinţă, proporţional, prin raportare la întreaga valoare a bunurilor sau drepturilor care formează obiectul acestor cauze de preferinţă.

În cazul inexistenţei sau al insuficienţei bunurilor care să fie grevate de cauze de preferinţă în favoarea creditorilor ce acordă finanţare în perioada de observaţie în vederea desfăşurării activităţilor curente, pentru partea negarantată a creanţei, aceştia vor beneficia de prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 2.

––––––––––––(P)––––––––––––