17 Noiembrie, 2019

ANALIZĂ: De ce scade dramatic populația României și cum ne afectează economic prăbușirea demografică?

Scenarii pesimiste în privința viitorului demografic al României, populația va ajunge la aproximativ 14-15 milioane de persoane, în următorii 30-40 de ani, conform datelor făcute publice de Institutul Național de Statistică, pentru Agerpres. În 2015, populația rezidentă din România era de 19.800.000 de oameni, față de 23.200.000, în 1990.

Declinul demografic nu mai poate fi echilibrat atât de ușor, susține președintele INS, Tudorel Andrei, deoarece țara noastră are o problemă majoră, care nu se încadrează în tendințele la nivel european, și anume schimbarea radicală a structurii populației pe vârste. Dar care sunt efectele pe termen scurt și lung ale acestui declin, care sunt cauzele majore și cum se văd ele în veniturile populației, vom afla din analiza efectuată pe baza datelor oficiale ale INS.

“Tendințele neplăcute” ale României

Președintele INS a subliniat că față de alte state europene, în care se constată declinul demografic, dar mult mai scăzut, populația țării noastre are unele “tendințe neplăcute”, care nu sunt specifice Europei. De exemplu, rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, rată infinit mai mare față de alte țări din spațiul european, sau rata mortalității infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuți. O a treia cauză a declinului demografic, și care nu se poate rezolva în câțiva ani, este creșterea vârstei medii a populației țării, de la aproape 33 de ani, la nivelul anilor ’90, la 40-41 ani, la nivelul lui 2015. “E o îmbătrânire galopantă a populației, e drept, și pe fondul migrației externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere și, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate“, a explicat președintele INS, citat de Agerpres.

Efectele economice

Scăderea populației și îmbătrânirea galopantă produc cel puțin trei efecte economice majore, susțin analiștii băncilor, într-un raport citat de Hotnews: încetinirea creșterii economice, menținerea dependenței României de capitalurile străine și creșterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung. Astfel, unul din 7 români are vârsta pensionării, iar la o populație de 14-15 milioane, așa cum se prevede în lipsa creșterii natalității, se va ajunge ca unul din 5 români să fie de peste 65 de ani. Conform aceluiași raport, dacă în 1990, la fiecare salariat existau 0,4 pensionari, din 1998, raportul s-a inversat, iar în ultimii ani, la fiecare angajat sunt 1,2 pensionari. Activele financiare ale unui român sunt de 13 ori mai mici ca în Germania, plus că acestea sunt dominate de active lichide, ceea ce face puțin posibilă utilizarea lor ca resursă financiară, la bătrânețe. Primele trei mari consecințe ale reducerii populației sunt, conform aceluiași studiu: scăderea PIB-ului potențial, prin diminuarea contribuției forței de muncă dar și a capitalului, în condițiile afectării economisirii interne, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri prin afectarea creșterii economice, cât și pe partea de cheltuieli, și afectarea ratei interne de economisire și implicit, a investițiilor.

Veștile bune de la INS

Ultimele luni au avut însă o evoluție mai bună, atât în privința pensiilor și salariilor, cât și a veniturilor pe gospodării, conform datelor INS furnizate Agerpres. Astfel, numărul pensionarilor a scăzut cu 16.000, în primele 3 luni ale lui 2016, comparativ cu același trimestru al anului trecut. Și pensia lunară medie a crescut cu peste 5 procente, la 942 lei, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 930 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare și câștigul salarial mediu net a fost de 56,4% (comparativ cu 54,0% în trimestrul precedent). Gospodăriile din România au economisit lunar 335,2 lei, în 2015, respectiv 12,5% din veniturile totale, iar gospodăriile de pensionari au economisit cel mai mult, în medie +14% din venituri. La nivelul câștigului salarial brut, acesta s-a situat în aprilie la 2.879 de lei, mai mare cu 1,8% față de luna martie 2016. În anul 2015, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2.686,8 lei lunar pe gospodărie. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu