22 Iulie, 2019

ANALIZĂ: Cele mai importante proiecte legislative rămase restante pentru noul Parlament

După majorările salariale pentru Educație și Sănătate, eliminarea celor 102 taxe și conversia creditelor în franci elvețieni, nu putem spune deloc că actualul Parlament și-a îndeplinit restanțele lăsate de vechiul Legislativ, în Senat și în Camera Deputaților fiind 1164 de inițiative legislative în diverste stadii – adoptate de prima cameră, la comsiiile de specialitate, anulate sau adoptate prin vot tacit din cauza întârzierilor.

Restanțele legislative moștenite de noul Parlament

Noul Parlament care și-a început activitatea pe 11 decembrie are, teoretic, peste o mie de legi nefinalizate primite moștenire de la vechiul Legislativ. La Camera Deputaţilor se află 807 iniţiative legislative, dintre care 582 aşteaptă să fie dezbătute în comisiile de specialitate, iar 206 trebuie să primească un vot final în plenul Camerei. La Senat aşteaptă 357 de proiecte – 163 în comisiile de specialitate, 70 încrise la vot final în plen, iar 124 au fost depuse ca iniţiative legislative.

Una dintre propunerile legislativea doptate de Senat încă din luna septembrie și care așteaptă votul final la Camera Deputaților este cea privind pensiile speciale pentru personalul profesionist de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă. 80 de senatori au fost de acord cu crearea unui regim special pentru acești angajați care lucrează în condiții “deosebit de periculoase”. Astfel, conform proiectului de lege, pensia va fi 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, din ultimele 12 luni. Personalul de pe ambulanţe va beneficia de pensie specială de serviciu după o activitate în domeniu de cel puţin 20 de ani sau la vârsta de 57 de ani, însă poate fi menţinut în serviciu până la 60 de ani.

Un alt proiect de lege controversat a fost cel de modificare a Legii antifumat, Legea nr. 15/2016, pentru că în comisiile speciale ale Parlamentului se adoptaseră deja amendamente conform cărora fumatul era acceptat, practic, în orice spațiu închis. Proiectul de lege care redefinește spațiul public închis, votat de Senat, a fost însă amânat după alegeri. După câștigarea celor mai multe mandate în Parlament, președintele PSD Liviu Dragnea a anunțat că legea antifumat nu va fi modificată deloc, deși și el a fost un susținător al acestor schimbări. Așa că votul final va fi clar de respingere a modificărilor, pentru că PSD-ALDE au majoritate, și nici opoziția nu a anunțat o opinie contrară.

Cea mai mare anvergură publică a avut-o, însă, proiectul de lege depus de doi senatori PSD, pentru organizarea și desfășurarea unui referendum național privind revizuirea Constituției, în procedură de urgență, prin care se adoptă, de fapt, o inițiativă cetățenească prin care familia va fi definită în Constituție drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Actualul text al Constituţiei se referă la căsătoria dintre soţi, iar 3 milioane de români au semnat pentru schimbarea definiţiei astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Proiectul de lege a ținut prima pagină a ziarelor mult timp, în primul rând pentru că se apropia campania electorală după adoptarea lui în Senat, iar inițiativa a fost semnată de peste 3 milioane de români, așadar avea un impact major asupra voturilor. Nici PSD, nici PNL nu au avut poziții foarte ferme în privința acestor modificări, pentru că puneau la colț alte categorii de votanți, adepții căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

Mai multe proiecte de lege privind modificarea Codului Penal, cu privire la durata arestului, condițiile de arest la domiciliu sau alte măsuri preventive au fost propuse, modificate, votate sau parțial votate în Parlament în 2016. Niciunul nu s-a concretizat însă cu un vot final în legislatura trecută. Zilele acestea, surse din PSD citate de presa centrală arată că atât Codul Penal, cât și cel de Procedură Penală vor fi modificate cu mai multe articole, din cauza celor 50 de decizii de neconstituționalitate din ultimii doi ani cu privire la mai multe articole, dar și pentru că partidul majoritar în Parlament vrea să își strecoare și anumite modificări. Una dintre acestea ar fi o lege a aministiei și grațierii la care s-ar lucra deja la ministerul Justiției, dar nici un oficial nu și-a asumat vreun proiect în acest sens.

Alte proiecte de interes public major sunt cele legate de acordarea unei indemnizații lunare între 630 lei și 1.000 lei pentru mamele cu 3 copii, incompatibilitatea aleșilor locali care fac parte din AGA unor societăți comerciale sau modificarea stemei României.

Proiecte de lege care vor fi adoptate automat, în prima ședință dedicată

Proiectele de lege al căror termen de adoptare tacită a fost deja depășit vor fi automat adoptate, în prima ședință a Senatului, dedicată proiectelor de lege. Potrivit Constituției, dacă prima cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege sau propunerea legislativă în termen, se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de iniţiator.

Aici s-ar încadra propunerea legislativă conform căreia predarea educației sexuale în școli, fără acordul scris al părinților, se pedepsește cu închisoarea și proiectul de lege de modificare a stemei României. Acesta prevede ca stema României să conțină și o coroană pe capul acvilei, Colanul Ordinului Carol I și deviza “Nihil Sine Deo”. 

Un alt proiect al cărui termen de adoptare tacită este depășit este cel de modificare a legislației rutiere astfel încât permisul de conducere să fie obținut prin introducerea a două probe suplimentare, condus în poligon și traseul de noapte.

Proiectele de lege ale foștilor parlamentari, la mila noilor colegi

Din restanțele moștenite de noul Parlament fac parte și inițiativele foștilor deputați și senatori care nu au mai câștigat un loc eligibil, inițiative care trebuie preluate de actualii colegi, dacă aceștia vor dori. Altfel, proiectele de lege nu vor putea fi susținute și vor fi casate.

Printre acestea s-ar număra limitarea vânzării de terenuri către străini (propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/ 2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine şi pentru modificarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului), proiectul de lege care prevede mai mulți bani pentru famiiile cu mai mult de doi copii și tinerii căsătoriți (Propunerea legislativă „Lege privind consolidarea statului prin susţinerea creşterii demografice”), sau inițiativa de interzicere a vânzării produselor din tutun pentru anumite categorii de persoane.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, inițiată de Cristian Horea, prevede interzicerea vânzării produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani precum și persoanelor născute după data de 1 ianuarie 2017: “Ne dorim o Românie care începând cu anul 2035 să fie liberă de tutun și aceasta nu se poate realiza prin interzicerea fumatului ci prin determinarea tinerilor să nu mai fumeze. Astfel, se crează premisa clară a unei Românii în care generațiile viitoare vor avea o viață mai bună și o sănătate mai bună”.

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu