15 Octombrie, 2019

ANALIZĂ: Abundă Parlamentul cu proiecte normative pentru noi zile libere legale

Mai multe inițiative legislative din Parlament modifică Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, astfel încât românii să aibă mai multe zile libere. Indiferent că vorbim de unele sărbători naționale, cum este cazul zilei de 24 ianuarie sau ziua de 10 mai, sau Ziua Copilului, de 1 iunie, parlamentarii argumentează că acestea trebuie incluse pe lista zilelor nelucrătoare, listă care cuprinde, în acest moment, 12 zile libere în cursul unui an calendaristic.

Mai mult, una dintre iniţiative prevede ca fiecare zi de vineri a săptămânii să fie liberă, adică săptămâna de lucru să fie de doar 4 zile sau 38 de ore. Iar dacă zilele libere pică în weekenduri, ziua liberă să poată fi luată în următoarea săptămână de lucru, conform altui proiect legislativ. Această inițiativă legislativă, depusă în 2016, a fost probabil inspirată de faptul că în anul în curs, din cele 12 zile libere, doar 7 au picat în timpul săptămânii, iar 5 în weekenduri.

24 ianuarie, zi liberă doar de la Guvern

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătoare națională a fost decretată de Guvern ca zi liberă, în 2016, apoi s-a depus o inițiativă și în Camera Deputaților, inițiativă care așteaptă, toamna aceasta, să primească votul final. Codul Muncii prevede că, prin hotărâre a Guvernului, se pot stabili programe de lucru adecvate. Mai ales în cazul angajaților care muncesc la foc continuu, cum sunt spitalele, sărbătorile legale sau zilele libere trebuie acordate în următoarele 30 de zile. Dacă nu se poate acorda liber, angajatul va primi un spor la saalriul de bază, ce nu poate fi mai mic de sută la sută din salariul de bază.

10 mai, zi liberă dacă e sărbătoare națională

10 mai a apărut ca sărbătoare națională abia din 2015, prin Legea nr. 103/2015, care stipulează că Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale organizează anual manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. Aceleași argumente folosite în expunerea de motive a Legii nr. 103/2015 sunt transpuse și de parlamentarii care au inițiat proiectul legislativ ce  prevede ca 10 mai să fie zi liberă în Codul Muncii – de la 10 Mai a început domnia lui Carol I, a fost încoronat primul rege al țării și a fost proclamată independența de stat. “România este singurul stat din UE care şi-a căpătat statutul de stat independent şi nu şi-l serbează. Vot istoric al acestei instituţii. Votul dumneavostră arată că sunteţi adevăraţi români, patrioţi, fii ai acestei naţii”, a susținut unul dintre inițiatori, la votul final dat de Camera Deputaților. Proiectul legislativ a fost adoptat în Cameră, deși Senatul îl respinsese.

1 iunie, Ziua Copilului, ar putea fi decretată zi liberă

În afara sărbătorilor naționale, mai mulți parlamentari s-au gândit că și copiii angajaților, liberi de la școală de 1 iunie, au nevoie să petreacă această zi internațională alături de părinții lor: “Ziua Copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea și familia și de a aprecia și iubi copiii. Este o sărbătoare frumoasă care are implicații atât pentru adulți, cât și pentru copii. Este o ocazie de a petrece timp de calitate cu cei mici, nu neapărat cu proprii copii”, se argumentează în proiectul legislativ care propune modificarea art. 139 din Codul Muncii. Dacă celelalte iniţiative pun accentual pe sărbătorile naționale sau religioase, aceasta îl mută pe familie, pe dezvoltarea unui mediu armonios pentru cei mici, care trebuie să își petreacă mai mult timp cu părinții. Dacă va trece de Senat, unde este în dezbatere, acest proiect trebuie votat și în Camera Deputaților apoi, pentru a fi adoptat.

Liberele care pică în weekend, recuperate în timpul săptămânii

O altă inițiativă aflată în dezbatere publică la Senat, pentru completarea aceluiași articol, art. 139, vrea ca liberele care pică la sfârșit de săptămână să poate fi “recuperate” în cursul zilelor următoare. Argumentul parlamentarilor este că liberele din categoria sărbătorilor religioase pică mai tot timpul în weekend, așa că “se pierd”.

“Art. 139. După alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

(21) În cazul în care zilele de sărbătoare legală coincide cu zilele de repaus săptămânal, acestea se vor efectua în următoarea zi lucrătoare.”

Și această inițiativă are nevoie de votul Camerei Deputaților, după cel al Senatului, pentru a modifica legea.

În acest moment, legislația prevede ca 12 zile sunt acordate ca libere în cursul unui an: 1 și 2 ianuarie; prima și a doua zi de Paşte; 1 mai – Ziua Muncii; prima și a doua zi de Rusalii; 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Andrei; 1 decembrie – Ziua Națională a României; 25 și 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun. Parlamentarii susțin că țara noastră este pe una dintre ultimele poziții din Uniunea Europeană în cea ce privește numărul de zile libere date angajaților.

Legislația mai prevede ca în cazul persoanelor de culte religioase diferite, recunoscute ca fiind legale, aceste persoane mai au dreptul la încă două zile libere pentru propriile sărbători.

Fiecare zi de vineri a săptămânii, liberă?

Pornind de la un reportaj care ne arată programul de lucru în alte țări, un parlamentar a propus ca fiecare zi de vineri a săptămânii să fie liberă. Argumentele sunt pe două paliere – primul este al tinerilor angajați, care sunt extrem de adaptabili și se vor integra, cu siguranță, noului program, iar al doilea este cel al angajaților de vârsta a doua, dar cu copii, care vor prefera să petreacă mai mult timp cu familia: “După ce va trece de perioada de acomodare, angajatul va realiza că are la dispoziție un weekend prelungit, în care se odihnește mult mai bine ținând cont de cele trei zile libere. În care poate să meargă la mare sau la munte ori să facă un grătar c prietenii, deci ar crește vânzările și profitul în domeniul alimentației publice, serviciilor și turismului.

Și dacă nu vom avea liber în fiecare zi de vineri a anului, măcar să lucrăm mai puține ore în timpul acestei ultime zile a săptămânii, propun alți parlamentari. 

Bineînțeles că dacă lucrăm vinerea doar 6 ore în loc de 8, nu vom fi afectați la salariu, mai cer inițiatorii proiectului de lege aflat în dezbatere publică la Senat. Argumentele sunt legate tot de relaxarea angajaților, dar de această date sunt citate date dintr-un studiu internaţional, pentru a convinge parlamentarii să voteze acest proiect:

Tot în sensul necesității consolidării timpului alocat relaxării, odihnei pentru recuperare fizică și psihică prin reducerea numărului de ore lucrate săptămânal, menționez că potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la University College London, salariații care lucrează multe ore se expun unui risc crescut de accident vascular cerebral (AVC).”

Probabil că tot din motive de protejare a sănătății, parlamentarii au cea mai mare rată de „absenteism” dintre aleși. Zecile de zile lipsă sunt uneori justificate de muncă în teritoriu, alteori nu. Dar ca să scape și de această grijă, ei și-au votat singuri, la finele anului 2015, ca din 2016, absențele nemotivate să nu mai fie sancționate cu 5%, adică vreo 350 de lei, ci doar cu 1%, adică cu 70 lei din indemnizația lunară.

Ai nevoie de Codul muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu