2016 a fost unul dintre cei mai profitabili ani din istoria băncilor, deși bancherii își calculaseră pierderi uriașe din cauza celor trei legi care s-au conturat a fi aplicate: darea în plată, conversia creditelor și legea falimentului personal. Doar legea dării în plată a început să producă însă efecte, iar cea a falimentului personal a fost amânată, așa că băncile au reușit să crească creditările, în 2016, cu peste 60 de procente, sumele acordate fiind de ordinul unui miliard de euro.
BNR: 2016 – profit mai mare cu 60% pentru bănci, față de 2015
Datele oficiale ale BNR arată că în primele 9 luni, băncile au câștigat 3,7 miliarde lei, cea mai mare creștere fiind la BRD (68%) iar cel mai mic procent, suprinzător, la una dintre băncile cele mai mari din sistem, BCR (26%). De altfel, 26 de bănci au raportat profituri și doar 11 pierderi, potrivit BNR.
Instituțiile de credit au reușit aceste performanțe și datorită măsurilor pe care și le-au luat: avansul veniturilor din comisioane și marja mare dintre dobânzile la credite și depozite. Rata creditelor neperformante a ajuns la doar 10%, creditele acordate fiind, în schimb, de peste 1,1 miliarde de euro. Relansarea puternică a creditării a făcut ca piața imobiliară să se mențină și ea pe un trend ascendent, pentru că împrumuturile imobiliare au fost de peste 10 miliarde de lei, cu o cincime mai mare decât anul trecut.
Sunt luate în calcul și riscurile, pentru că mai mult de jumătate dintre cei care au făcut credite imobiliare în 2016 au un profil periculos, conform BNR: gradul de îndatorare este mare în comparație cu veniturile sub medie. Astfel de riscuri au dus la măsuri drastice de restructurare din partea băncilor, în 2016: în primele 9 luni, 90 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 132 de salariaţi au plecat din sistem. Comparativ cu 2008, anul crizei economice, mai mult de un sfert din numărul agențiilor bancare au fost închise și 20% din numărul angajaților a fost redus. Alte măsuri de redresare au ținut de fuziuni și achiziții între bănci, patru dintre bănci dispărând de pe piață: Volksbank, RBS, Millennium și Carpatica.
Conform băncii naționale, creşterea creditării a susţinut și ascensiunea activelor la nivelul sistemului bancar. Astfel, activele băncilor au ajuns, în septembrie 2016, la 378 de miliarde de lei, în creştere cu 18,5 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2015. Un alt indicator important urmărit de BNR, rata de solvabilitate, a fost în ușoară scădere, 18,76%, dar peste minimul impus de 12%.
Din cele trei legi bancare pentru populație se aplică doar una
Aceste creșteri ale băncilor sunt cu atât mai performante cu cât 2016 era previzionat a fi unul dificil pentru unitățile bancare, din cauza celor trei legi anunțate a fi în favoarea clienților: darea în plată, conversia creditelor din franci elvețieni în lei și legea falimentului personal. “Cutremurul bancar” anunțat nu s-a mai produs însă, pentru că doar prima lege a intrat în vigoare, cu destule controverse și ea.
Potrivit inițiatorilor legii dării în plată, 800.000 de oameni cu credite la bănci nu își mai puteau achita ratele, și de aceea a fost nevoie de această inițiativă, care să le permită să înapoieze băncilor imobilele. Cei care au apelat, până la urmă, la noua lege, au fost câteva mii de persoane, cazurile sociale nefiind, practic, deloc amintite. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea, la vremea aplicării legii, că din cele 3907 notificări, sunt 404 debitori care au notificat cel puțin două credite, adică o cincime din creditori au făcut notificarea pentru a doua locuință. Statistica a arătat că 40% dintre persoanele cu credite imobiliare erau cu ratele la zi, valoaea medie a creditului fiind de 64.000 de euro, dar există și procente importante, de 17%, care au luat credite de peste 100.000 euro. Băncile au făcut contestații peste contestații la Curtea Constituțională, care a admis déjà două dintre ele.
Tot la CCR se tranșează și a doua lege bancară care ar fi trebuit să pună pe jar instituțiile de creditare, legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Este vorba de 54.000 de credite în franci, cu un sold de 5,7 miliarde lei, conform BNR, iar conversia la cursul istoric ar aduce sistemului bancar o pierdere estimată la aproximativ 2,5 miliarde lei. Decizia judecătorilor constituționali în privința acestei legi a fost amânată însă.
Ultima inițiativă legislativă care ar fi trebuit să fie aplicată chiar de la începutul lui 2017, legea insolvenței persoanei, a fost și ea amânată pentru august 2017. A doua oară, pentru că a mai fost decalat termenul de aplicare chiar în cursul lui 2016, din cauză că nu s-au putu pune la punct normele de aplicare. Legea care ar obliga, astfel, băncile, să amâne 5 ani executarea silită a restanțierilor a ajutat și ea bancherii să încheie 2016 cu rezultate financiare suprinzătoare.
