Hotărâre nr. 864 din 14 Octombrie 2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 a fost publicată în Monitorul oficial nr. 0956 din 16 octombrie 2020.

Actul normativ analizat astăzi modifică normele de aplicare pentru Codul fiscal în sensul actualizării acestora la modificările aduse în ultima perioadă, respectiv aduce clarificări foarte importante a modului în care se aplică unele reglementări din Codul fiscal și pe alocuri, exemplifică punctual și la obiect cum trebuie să se aplice anumite reglementări fiscale față de tranzacții concrete.

Să analizăm principalele aspecte ale actului normativ.

1) Calitatea persoanei fizice de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA când comercializează bunuri imobile – terenuri și/sau construcții.

Printr-un exemplu concret, se arată că o persoană fizică ce realizează într-un exercițiu fiscal livrări de bunuri are calitate de persoană impozabilă după cea de-a doua livrare, chiar dacă a doua livrare ar fi fost o clădire veche sau un teren neconstruibil scutit de TVA.

Dacă prin însumarea celor două livrări se depășește plafonul de scutire de TVA, persoana fizică are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la finele lunii în care s-a depășit plafonul.

Ce diferă față de situația anterioară? În perioada anterioară, dacă a doua livrare reprezenta o livrare scutită de TVA – clădiri vechi, terenuri neconstruibile, această a doua livrare nu se lua în considerare la determinarea plafonului – fapt nu tocmai în concordanță cu prevederile Codului fiscal.

Foarte important: celelalte prevederi privind calitatea persoanei fizice de persoană impozabilă rămân nemodificate.

Astfel, prevederea amintită anterior nu are aplicabilitate când discutăm de vânzarea bunurilor personale, cum ar fi bunurile moștenite sau bunuri dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate conform legislației specifice.

2) Acordarea cu titlu gratuit a unor bunuri în scopul desfășurării activității economice.

Potrivit art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, acordarea de bunuri cu titlu gratuit în scopul realizării activității economice nu constituie livrare de bunuri – nu se colectează TVA și se păstrează dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile aferente.

Prin norma metodologică de astăzi se prezintă la modul general că acordarea de bunuri cu titlu gratuit nu constituie livrare de bunuri, cum ar fi echipamente de protecție acordate salariaților sau materiale igienico-sanitare în vederea prevenirii îmbolnăvirii.

Se reiterează un exemplu prin care o persoană impozabilă ce deține un hypermarket a realizat un sens giratoriu în scopul accesului la hypermarket, iar terenul și lucrările vor fi donate unei primării, având în vedere această obligație contractuală. Această donație se consideră în scopul realizării activității economice, nu se colectează TVA și se păstrează dreptul de deducere de la achiziții.

3) Combaterea risipei alimentare.

Prin Legea nr. 217/2016, au fost introduse mai multe programe de combatere a risipei alimentare. Două dintre acestea au incidență fiscală, astfel:

  1. Vânzarea bunurilor cu un preț mai mic decât costul de achiziție;
  2. Transferul prin donație către operatorii economici de specialitate.

Din anul 2016 până la mijlocul anului 2020, la transferul prin donație se considera din punct de vedere fiscal, o livrare către sine cu obligația colectării TVA la momentul transferului. Prin Legea nr. 131/2020, în vigoare din 18 iulie 2020, s-a abrogat obligația colectării TVA la transferul prin donație a bunurilor de natură alimentară.

Norma metodologică indică următoarele aspecte:

  • Se reiterează faptul că transferul intră în sfera scutirii de TVA dacă se realizează în ultimele 10 zile de valabilitate a produselor.
  • Durata minimală pentru valabilitatea unui produs este aceea prevăzută la punctul 4 din Anexa la Legea nr. 217/2016, cu modificări ulterioare.

4) Avansul la contractul de leasing – prestare de servicii sau livrare de bunuri?

Ca și regulă generală, avansul la un contract de leasing se consideră o primă rată și o prestare de servicii pentru care faptul generator al TVA intervine, după caz, fie la emiterea facturii, fie la încasarea avansului. Avansul este asimilat unei prestări de servicii.

Prin excepție de la această regulă generală, când părțile au agreeat ca o parte din avans să corespundă prețului privind valoarea reziduală a bunurilor, această componentă de avans este aferentă unei livrări de bunuri, iar faptul generator al TVA pentru această componentă intervine la data transferului dreptului de proprietate asupra activului ce face obiectul contractului de leasing.

5) Cota de TVA de 9% pentru livrarea de apă de irigații.

Se reiterează mai clar că orice persoană ce livrează apă pentru irigații utilizează cota de TVA de 9%. Legiuitorul enumeră în mod expres că apa poate să provină din Dunăre, râuri interioare, izvoare, lacuri de acumulare sau alte surse.

6) Cota de TVA de 5% pentru livrarea de construcții cu caracter social.

Normele aduc două aspecte de nuanță, însă cu semnificație:

  • Se reiterează obligația ca vânzătorul să dea o declarație notarială că va utiliza aceste clădiri conform destinației prevăzute de lege, adică vor fi utilizate ca și locuințe pentru o persoană sau o familie.
  • Cota de TVA de 5% se poate aplica și la momentul facturării unor eventuale avansuri, dacă din contractele încheiate rezultă că locuințele vor îndeplini noțiunea fiscală de locuință socială.

7) Pachete all inclusive ce conțin servicii turistice, dar și băuturi alcoolice.

Cunoaștem faptul că pentru activitățile de cazare în sectorul hotelier, serviciile se facturează cu cota de TVA de 5%. În cazul cazării cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu servicii all inclusive, ce poate include și băuturi alcoolice, când acestea se vând ca un întreg, pentru tot serviciul, inclusiv băuturi alcoolice, cota de TVA este cea de 5%.

8) Cheltuielile accesorii urmează același regim al TVA cu operațiunea de bază.

În momentul în care se comercializează un pachet ce cuprinde bunuri/servicii, ce s-ar fi facturat cu cote diferite de TVA dacă se comercializau individual, trebuie facturat cu cota de TVA corespunzătoare livrării/prestării de servicii principale. Se reiterează Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV.

9) Ajustarea TVA pentru bunuri de capital în favoarea persoanei impozabile după încetarea anulării codului de TVA și reînregistrarea în scopuri de TVA.

Dacă în perioada anterioară o persoană impozabilă a avut codul de TVA anulat din decizia autorității fiscale în baza legislației specifice, și pe cale de consecință și-a pierdut dreptul de deducere a TVA de la achiziția bunurilor de capital, iar activele au fost utilizate pentru operațiuni cu drept de deducere, la reînregistrarea în scopuri de TVA, are dreptul la o ajustare pozitivă a TVA – ajustare în favoarea persoanei impozabile cu o cincime sau, după caz, o douăzecime din TVA dedusă inițial.

10) Criteriile pentru înregistrarea în scopuri de TVA la cerere.

Potrivit legislației în domeniu, criteriile pentru înregistrarea în scopuri de TVA sunt adoptate doar prin hotărâre de Guvern. Acestea au fost adoptate prin HG nr. 864/2020 și sunt în Anexa nr. 1.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here